Page 69 - 1933-10
P. 69

C  R  O  N  I  C  A                                   639

            minimal  de  3  m.  p.  de  locuitor  pe  terenurile  de  joc,  atunci   In  privinţa  terenurilor  de  recreaţie  şi  sport.  Chicago  poate
            va  trebui  să  prevedem  în  planurile  de  mărire  şi  întindere  a   servi  drept  model.  Roosevelt  a  spus  despre  terenurile  şcolare
            oraşului,  terenuri  libere  de  30  Hectare  pentru  100.000  de   şi  sportive  ale  acestui  oraş  că:  Sunt  una  din  cele  mai  mari
            locuitori sau 3 Hectare la o mie de locuitori.   fapte  cetăţeneşti  de  care  nu  se  poate  mândri  in  prezent
              1.  Cele  mai  tmd  terenuri  utilizabile.  Pentru  fiecare  locuitor   nici un alt oraş.
            se  socotesc  în  tctal  3  m.  p.  de  teren  de  joc,  adică  0,5  m.  p.   Acele  terenuri  sunt  astfel  organizate:  x.  Mai  intâiu  un  spaţiu
            pentru  jceul  in  aer  liber  al  copilului  până  la  10  ani,  şi  2,5   pentru  copiii  mici  până  la  8  ani,  cu  grămadă  de  nisip  şi
            m.  p.  pentru  jocurile  libere  şi  obigatorii  ale  şcolarilor,  tine­  un  basin  plan,  ca  să  se  poată  bălăci.  Pentru  supravegherea
            retului care a absolvit şcoala şi cetăţeanului.  copiilor sunt profesoare pregătite special.
              2.  Zona  de  înrâurire  a  terenurilor  de  recreaţie.  Distribuirea
            terenurilor  de  recreaţie  printre  clădiri  va  trebui  să  fie  făcută   AMENAJAREA unei GRĂDINI DE JOC LA O ŞCOALĂ
            după  densitatea  populaţiei,  şi  fiecare  teren  să  aibă  o  zonă   DUPĂ MODELUL AMERICAN.
            de  influenţă  de  2  Kilometri.  In  interiorul  acestei  zone,  tere­
            nurile  de  joc  şi  sport  trebue  să  aibă  3  m.  p.  de  cap  de
            lecuitor.
              3.  întinderea  minimă  a  terenurilor  de  recreaţie.  La  terenurile
            cuprinse la numerik 1 şi 3, mai trebue stipulat:
                 25*/* în locuri de 0,5—1 hectare.
                 25*/. *   *   *   I—2   »
                 50*/# »   *   »   2 şi mai multe hectare întindere.
              Pentru  comunităţile  mici,  terenurile  de  0,5—1  hectar  surt
            cea  mai  moderată  cerinţă.  Toate  terenurile  de  peste  t  Ha.
            trebue sustrase circulaţiei publice.
              4.  Pentru înzestrarea cea mai modestă a terenurilor, trebue:
              a)  Pentru  toate  terenurile:  Vestiare,  hangare  pentru  unel­
            tele de sport sau joc, lavabouri, closete şi instalaţii de apă.
              b)  Pentru  locurile  de  un  Ha.  şi  mai  mult:  o  pistă  circu­
            lară,  una  cu  obstacole,  un  spaţiu  de  65—100  m.  p.  pentru
            exerciţii naţionale, luminat.
              c)  Pentru  terenuri  mai  mari  ar  fi  de  dorit  să  existe  o  sală
            de gimnastică, piscină de înot, loc de patinaj.
              Creditele  prevăzute  in  legea  Reichului,  pot  fi  acordate
            comunităţilor  şi  pentru  halle  de  gimnastică  sau  alte  creaţii
            publice menite să întreţină exerciţii fizice populare.
              5.  întrebuinţare.  In  fiecare  expunere  de  planuri  de  con­
            strucţii,  trebue  totdeauna  prevăzute  locurile  socotite  cu  ţm.p.
            de  cap  de  lecuitor,  care  vor  servi  de  terenuri  de  recreaţie,
            in  fie  care  comunitate,  dacă  in  porţiunea  vecină  nu  există   f, ■    —   rp---------
            destule.  Se  vor  excepta  numai  locurile  de  construit  care  se
            găsesc situate intre două străzi.                  2.  Locurile  de  recreaţie  pentro  copiii  de  peste  8  ani,  au
              Creditele  Reichului,  Statului  sau  ale  Consiliilor  Comunale   mai  mult  caracterul  unor  terenuri  de  sport,  şi  sunt  prevă­
            vor  trebui  destinate  pentru  crearea  terenurilor  de  recreaţie,   zute  cu  diferite  unelte  de  gimnastică  ca:  Prăjină,  paralele,
            pe  când  achiziţionarea  locului  şi  a  solului,  cade  in  sarcina   trapez,  etc.;  dar  afară  de  aceste  toate,  mai  au  şi  destul  loc
            Comunităţilor.                                   pentru  curse  de  alergare,  joc  de  football,  basin  de  innot
              In  părţile  pentru  care  există  un  plan  stabilit,  şi  in  acelea   care  iarna  serveşte  pentru  patinaj.  Nici  aci  nu  lipseşte  su­
            unde  construcţiile  s'au  şi  ridicat,  comunităţile  trebue  să   pravegherea  raţională.  Pentru  vreme  rea  se  află  la  cele  mai
            poarte  grijă  să  fie  rezervate  şi  destinate  terenurilor  de  re­  multe  şcoli  şi  o  clădire  specială  pentru  sport  care  dease-
            creaţie  şi  sport,  locurile  incă  neconstruite  şi  având  3  m.  p.   menea poate servi pentru conferinţe sau expoziţii.
            de cap de locuitor.                                Şcolile  mari  mai  au  in  acele  clădiri  pentru  sport,  biblioteci
              Dacă  in  interiorul  Comunităţilor  nu  se  mai  găseşte  întin­  şi  localuri  de  restaurant.  Aci  se  distribueşte  adesea  hrană
            derea  necesară  acestor  terenuri,  atunci  se  va  căuta  in  afara   populaţiei  nevoiaşe  şi  se  vinde  lapte  pentru  sugaci,  cu  un
            liniei  de  demarcaţie,  cât  mai  aproape  posibil.  Pentru  astfel   preţ foarte mic.
            de  terenuri,  se  vor  da  de  Reich,  Stat  sau  consilii  Comunale   Toate  terenurile  de  joc  şi  clădirile  sunt  înconjurate  de
            credite  şi  pentru  achiziţionarea  locului.  In  cei  3  m.p.  pre­  plantaţie  şi  pajişti  de  verdeaţă  pentru  care  nu  s’a  avut  in
            văzuţi  de  fiecare  locuitor,  se  pet  socoti  şi  curţile  şcoaklor   vedere nici un alt interes decât scopul şi frumuseţea lor.
            şi  terenurilor  de  exerciţii,  dacă  sunt  intr'adevăr  potrivite  ca   La  noi,  adică  în  Bucureşti,  s’a  făcut  foarte  puţin  pentru
            locuri  de  recreaţie,  dacă  stau  la  dispoziţie  şi  sunt  prevăzute   terenurile  de  recreaţie  la  şcoli  sau  cele  de  sport.  In  ultimul
            cu cele necesare.                                timp  chiar  s’au  mărit  mai  multe  instituţii  de  cultură  1q
   64   65   66   67   68   69   70   71   72