Page 70 - 1933-10
P. 70

640                                B O A B E  D E   G R Â U

         paguba  spaţiului  lisat  pentru  curtea  de  recreaţie,  de  loc  de   Un  fapt  întâmplător,  pe  care  îmi  iau  voia  si-1  povestesc,
         sport nici si nu mai vorbim.                     va  pune  in  lumină  cât  de  adânciţi  suntem  in  rătăcire  chiar
           Trebue  si  se  convingi  toţi  ci  la  fiecare  şcoali  e  absolut   noi,  cu  toate  că,  mai  puţin  încadraţi  in  tradiţie  şi  în  mari
         necesar  un  loc  liber  pentru  jocul  ţi  recreaţia  în  aera  copiilor.   creaţii  ale  trecutului,  s’ar  aştepta  să  fim  mai  primitori  de
         Tineretul nos:ru nu va avea decit bine din educaţia fizici.  înoiri  şi  de  indrăsneli.  De  curând,  Oficiul  Naţional  de  Edu­
           Sportul  românesc  este  inci  intr'un  stadiu  începător  şi  cu   caţie  Fizici  şi-a  sărbătorit  zece  ani  dela  înfiinţare.  Şi  i-a
         toate  acestea  a  dat  rezultate  apreciabile;  desvoltarea  lui  în   sărbătorit,  cum  se  cuvenea,  afară,  in  lumină,  cu  o  întrecere
         viitor  atârni  inşi  de  pregătirea  neîncetată  din  şcoală  şi   sportivi,  sub  ochii  întemeietorului  încoronat  însuşi.  A  fost  o
         deaceea  nu  trebue  să  mai  fie  de  aici  innainte  nici  o  şcoali   zi  a  tinereţe»  şi  a  încrederii  de  viaţi.  Cuvinte  calde  s'au  spus,
         firi teren de recreaţie şi sport». Rebhuhn       care  aproape  erau  de  prisos,  in  acea  revărsare  frumoasă  de
                                                          corpuri  sprintene  şi  tari,  mai  vorbitoare  decât  orice  retorică.
                                                          In  aceeaş  zi,  un  mare  învăţat  al  nostru  era  sărbătorit  într’o
           GÂNDITORUL  DELA  CHERONEA.  —  Omul  e  alcătuit   sală  publici,  pentru  împlinirea  unui  însemnat  număr  de  ani
         dintr’un  mănunchiu  de  facultăţi,  care  nu  se  desvolti  tot­  închinaţi  înaintării  ştiinţei.  In  cuvântul  de  mulţumire  al  săr­
         deauna  armonic.  El  n'a  cunoscut  o  asemenea  vreme,  de  îm­  bătoritului,  amestecat  astfel,  nici  la  câteva  ceasuri  depărtare,
         păcare  a  puterilor  care-I  umplu  şi-l  mâni,  decit  poate  o   cu  ecourile  de  curcubeu  ale  cântecului  de  biruinţă  de  pe
         singură  dată.  Recunoscător  şi  minunat  i-a  zis  vârsta  de  aur.   Stadion,  se  amintea  de  vremea  bicepsului,  a  excrescenţei
         I-a  diruil-o  Elada  veche,  în  zilele  ei  de  strălucire,  şi  n*a  ţinut   vieţii  fizice  şi  a  greşitei  îndrumări  a  tineretului.  Fusesem
         mai  mult  de  o  sută  de  ani.  Soc  rate  insuş  stă  numai  cu  un   martor  atât  la  o  serbare  cât  şi  la  cealaltă.  Era  la  mijloc  mai
         picior  în  ea.  întrebările  sufletului  începuseră  să  precumpă-   mult  decât  o  felurime  obişnuită  de  păreri.  Neînţelegerea  avea
         neas.ă.  Şcoala  lui,  a  picioarelor  desculţe  şi  a  nepăsării  de   rădăcini mai depărtate.
         moarte  pentru  o  credinţi,  anunţi  de  departe  pe  schimnicii   Omenirea  îşi  caută  mai  de  mult  căi  noui.  învălmăşeala,
         şi  misticii  Tebaidei.  Gânditorul  lui  Rodin  îmi  redeşteapti  în   câinoşia  şi  ruinele  războiului  n’au  făcut  decât  s’o  pătrundă
         amintire,  ori  de  câte  ori  îl  privesc,  pe  Socrate,  pe  stânca  de   de  adevărul,  că  orice  întârziere  e  o  înspăimântătoare  primejdie.
         pe  câmpul  de  lupţi  de  la  Cheronea.  Recitiţi  pasagiu!,  asu­  Ele  au  fost  in  mai  mare  măsură  o  urmare,  decât  izvorul
         pra  căruia  trebuie  si  se  fi  oprit  şi  si  fi  meditat  sculptorul   acelei  căutări.  înflorirea  sporturilor  şi  a  educaţiei  fizice  în­
         francez,  şi-mi  veţi  da  dreptate.  Palestra  începea  si  se  go­  seamnă  îndreptarea  spre  armonia,  care  s*a  pierdut  încă  înainte
         lească.                                          de  ivirea  creştinismului,  intre  toate  puterile  omului,  sufle­
           Desvoltarea  sporturilor  in  civilizaţia  europeană  a  sfârşitu­  teşti  şi  trupeşti.  In  împărţirea  de  rosturi  popoarelor  Europei,
         lui  de  secol  al  nouăsprezecelea  şi  a  începutului  celui  de  al   în  asemănare  cu  cele  vechi,  mi  se  pare  că  Rusia  era  odi­
         douizecelea  a  fost  privită  mai  mult  cu  îngrijorare.  Neîncre­  nioară  Imperiul  Roman,  faţă  de  Anglia.  Cartagina.  Cred  ci
         derea  faţă  de  ea  domneşte  mereu,  în  măsura  chiar  in  care   Anglia  e  mult  mai  aproape  de  vechia  Eladă,  chiar  decât  Franţa,
         se  măreşte  însufleţirea  din  tabăra  cealaltă.  Sporturile  ar  în­  care  a  moştenit  mai  de  grabă  partea  de  lumină,  de  logică  şi
         semna  o  năvală  a  vieţii  fizice  in  viaţa  de  astăzi  a  popoarelor,   de  linie,  a  culturii  mediteraneene.  Anglia  insă  e  ţara  spor­
         egală  în-urmări  ca  dezastru  cu  ceeace  a  însemnat  migrarea   turilor,  pe  care  Ie-a  dăruit  unul  câte  unul  continentului,
         germană,  slavă  şi  turanică  in  Europa  imperiali  şi  medie­  ameţit  de  idealurile  lui  unilaterale.  Apariţia  sporturilor  populare
         vală.  Ştiinţa  îşi  poate  acoperi  ochii  pentru  multe  secole.  Do­  şi  organizate  e  un  semn  de  pregătire  şi  de  apropiere  a  unei
         vadă, generaţiile de tineri venite sub această zodie.  noui vârste clasice.
   65   66   67   68   69   70   71   72