Page 13 - 1933-11
P. 13
T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI 655
Patriarhia română, în partea de sud, spre strada urmă, cel puţin în concepţia unor distinşi epis-
Principatele Unite, se găseşte Tipografia Cărţilor copi ai ţării.
Bisericeşti, o clădire veche, dar cu oare care pro Sinodul nu luase încă fiinţă, astfel că discutarea
porţii de aşezământ cultural public, cu o mansardă unei asemenea idei şi înfăptuirea ei nu se puteau
de lemn şi întovărăşită de o altă clădire mai nouă întreprinde de cât în numele Sinodului şi cu
cu ferestre în fier — descoperind prin aceasta că sprijinul Statului. Abia în anul 1872 se votează
este o magazie şi un depozit. In curtea tipografiei şi se promulgă Legea organică a Bisericii ortodoxe
se mai află clădiri vechi, pentru nevoile gos române, cunoscută sub numele de « Legea pentru
podăriei: un grajd, o remiză, aceasta improvizată alegerea Mitropoliilor şi Episcopilor eparhioţi cum
într’un birou de corectură şi de expediţie, prin şi a constituirii Sf. Sinod al Sfintei Biserici auto-
pereţii căreia se infiltrează apa din malul vecin.
O grădină spre nord, către stradela Mitropoliei,
completează averea imobilă a tipografiei.
Aşezământul acesta a răsărit acum 52 de ani,
din chibzuiala şi hotărîrea Sf. Sinod de a înzestra
biserica, a cărei unitate o personifica şi o repre Ţ
zenta, cu o instituţie centrală în Capitala ţării.
Se înţelege că şi până la Tipografia Cărţilor Bi
sericeşti am avut la episcopii şi mănăstiri tiparniţe
bisericeşti, care au tipărit multe cărţi bisericeşti
de ritual, unele într'o limbă, care serveşte ca
îndreptar chiar astăzi, cum a fost tipografia dela
Mănăstirea Neamţu. Dar Tipografia Cărţilor Bise
riceşti este însemnată prin aceea că a reînodat
firul tiparniţelor bisericeşti, când el se întrerupsese
odată cu efectele secularizării averilor mănăstireşti,
cum şi prin aceea că a fost înfiinţată în centrul
politic şi cultural al românismului, ca o instituţie
care susţinea unitatea sufletească şi naţională a
neamului românesc.
In decada 70-a a secolului trecut nu se mai
găseau tipografii bisericeşti. însăşi tipografia bi
sericească a Mitropolitului Nifon, înfiinţată în 1852
cu bani împrumutaţi dela Stat, (lucru prea greu
de înţeles pentru anul 1852, când încă nu sosise
secularizarea) încetase de a mai funcţiona. Tipo
grafia bisericească a Mitropolitului Nifon nu este
amintită în testamentul şi printre operele de bine
facere şi cultură ale sale, ceea ce întăreşte afir
maţia că această tipografie s’a făcut în adevăr cu
ajutorul Statului, fiind o tipografie a Mitropoliei.
Ea a funcţionat chiar pe locul unde se găseşte
astăzi Tipografia Cărţilor Bisericeşti, în acelaş
local. Deasupra unei uşi interioare (pe vremuri
uşa da în curtea tipografiei), se găseşte săpată pe I. P. S. S. Miron, Patriarhul României
această piatră inscripţia care ne vorbeşte de
tipografie. Redăm această inscripţie:
cefale ortodoxe române», sancţionată cu decretul
Tinorpfl*ifl h i4» o h domnesc din 14 Decemvrie 1872 şi publicată in
«Monitorul Oficial» Nr. 280 din 19 Decemvrie
flmarrk Tinorpj^if caS si^ir ^ih ti miau kS
1872.
kihikSrîhtapia npiac^iiiidHT$a$i flpxiinicKcn uii A\i-
In fiinţa Sf. Sinod se înfiripa şi se întrupa
TptnoaiT aa ă»HrSpcKaaaxm, Hi^CH, îh aa A*i<'*a
conştiinţa unităţii şi centralizării puterii şi auto
an aa flpx’iirkCTtpii Oaai; anSa. 1852; flurSrr: 1. rităţii bisericii, ca un corespondent necesar si
Ideea şi dorinţa revizuirii si retipăririi cărţilor organic al centralizării politice, ştiinţifice şi cul
de ritual s’a manifestat încă din timpul domniei turale a poporului român.
lui Cuza. In anul 1863 se decretase introducerea Biserica trebuia să ţină pas cu vremurile. Din
alfabetului latin in cancelariile oficiale şi în cărţile această necesitate de viaţă a bisericii româneşti a
de şcoală. Cartea bisericească nu putea rămâne în răsărit nevoia de a avea unitatea de text şi de
