Page 14 - 1933-11

656 B O A B E D E G R Â U

limbă a cărţii bisericeşti de ritual, deci implicit bisericească se aprindeau şi luminau în desbaterile
şi aşezământul de a tipări astfel de cărţi. Sf. Sinod şi în Jurnalul său oficial «Biserica
Bisericile şi preoţii foloseau vechile cărţi de ortodoxă română» a cărei apariţie începuse în
ritual, tipărite cu litere chirilice, fără să aibă uni­ Bucureşti la 1 Octomvrie 1874.
formitatea traducerii textului şi a veşmântului, Aci în Sf. Sinod şi mai întâiu ca o necesitate
adică a limbii. de a se tipări revista sa oficială într'o tipografie
proprie încolţeşte ideea de a se întemeia o tipo­
grafie, care să fie a bisericii întregi, reprezentată
şi personificată prin Sf. Sinod. Dela 1 Octom­
vrie 1874 până la 1 Ianuarie 1882 revista oficială
a Sfântului Sinod s’a tipărit în diverse tipografii
particulare.
Sămânţa ideii unei tipografii bisericeşti venea
în Sf. Sinod şi din alte părţi, adusă de vântul
vremurilor.
In anul 1874 tipograful A. Mănescu a cerut
Sf. Sinod să-i dea voie a tipări el cu litere latine
cărţile bisericeşti de ritual. Sf. Sinod n’a aprobat
această cerere, hotărînd în acelaş timp că de
vreme ce «tipărirea cărţilor bisericeşti este o
chestiune foarte importantă» trebuia ca Sf. Sinod
să ia iniţiativa de a se ocupa de această chestiune
(şedinţa Sf. Sinod din 14 Maiu 1874. «Cassa
Bisericii * 1902—1919, pag. 97).
Intervine apoi o lungă tăcere.
In anul 1880, în şedinţa Sf. Sinod dela 4 Iunie,
Mitropolitul Primat Calinic Miclescu vesteşte cu
multă mâhnire că a văzut un apel făcut de un
«domn israelit», prin care anunţă că a întreprins
retipărirea cărţilor bisericeşti şi anume deocamdată
a Mineelor, cu oarecare corecţiuni. I. P. S. Sa dă
cetire acestui apel şi observă că limba în care
este scris apelul poate servi de specimen în ce
sens vor fi corectările propuse de menţionatul domn
a le face. I. P. S. Sa desvoltă apoi pe larg că
nimeni nu este în drept a tipări cărţile bisericeşti
fără autorizarea Sf. Sinod, că Sf. Sinod astăzi
este sesizat de chestiune şi a şi numit o comi-
siune care, în sesiunea viitoare, va prezenta un
proiect in privinţa aceasta. Terminând I. P. S. Sa
depune următoarea propunere, semnată de I.
I. P.P. S.S. Mitropohţi şi de P.P. S.S. Episcopi
de Buzău şi Argeş:
« Propunem ca în interesul corectitudinii textului
şi a limbii cărţilor bisericeşti Sf. Sinod să ia deci-
siune de a nu se putea tipări cărţi pentru servi­
ciul ritualului bisericii, decât numai acelea care
vor fi autorizate de Sf. Sinod, care autorizaţiune
va fi publicată prin «Monitorul Oficial», când tot­
odată se va prevedea şi modul corecturii necesare.
Mitropolitul Primat Caliiuc Miclescu Iar P. S. Eparhioţi vor lua măsurile necesare prin
protoereii respectivi, fiecare în Eparhia sa, de a
Alfabetul latin bătea tot mai tare la uşa bisericii nu se primi în serviciul bisericii cărţi care nu
şi trebuia să i se deschidă. vor fi tipărite cu autorizaţia Sf. Sinod. («Biserica
In Sf. Sinod se găseau minţi luminate, suflete ortodoxă română», An. VI,Nr. 1, pag. 267. Su­
alese, bărbaţi cultivaţi în Apus şi în şcolile marele şedinţelor Sf. Sinod, şedinţa deb 4 Iunie
înalte teologice ale Rusiei. Opaiţele preocupărilor 1880).
cu ştiinţa teologică şi cu problemele bisericeşti pe Apelul d-lui «israelit» de a retipări el Mineele ar
care le aduceau cu sine vremurile şi centralizarea fi un interesant document, care ar arăta pe deo­