Page 15 - 1933-11

T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CÂRTILOR BISERICEŞTI 657

parte slăbiciunea bisericii de a fi făcut mai din excedent al «Jurnalului Biserica ortodoxă ro­
vreme faţă trebuinţelor ei, în al doilea rând mână».
spiritul comercial şi de imediată orientare în mediu In sesiunea de vară a Sf. Sinod din anul 1880
şi de sesizare a nevoilor lui al vlăstarelor acestei s’a pus din nou în discuţie chestiunea revizuirii
rase. şi retipăririi cărţilor de ritual, concomitent cu
Domnul «israelit» îşi da perfect seama că se apelul domnului «israelit». De astă dată cu mai
găseşte într’un gol al cărţii bisericeşti de ritual. multă voinţă de înfăptuire, căci s'a şi numit o
Trecutul cu litera lui chirilică apunea, iar viitorul comisie care să elaboreze un regulament pentru
cu litera lui latină încă nu răsărise în grădina revizuirea şi editarea cărţilor de ritual. Comisia
bisericii. Am fi redat în întregime apelul (o is­ a fost compusă din Mitropolitul Moldovei şi
cusită reclamă comercială) d-lui israelit (exemplarul Sucevei, din Episcopii Romanului, Buzăului şi
cetit de Mitropolitul Calinic Miclescu în şedinţa din arhiereii Silvestru Bălănescu Piteşteanu şi

Tipografia Cirţilor Bisericeşti
Sf. Sinod), dacă nu s'ar fi distrus odată cu ar­ Inocenţiu Ploeşteanu. Raportul comisiei, întocmit
derea arhivei Sf. Sinod, pe când se afla în localul de Melchisedec, Epicopul Romanului, şi proiectul
de lângă Circul Sdioli. de regulament ajung în discuţia Sf. Sinod în se­
Fără îndoială că o tipografie, chiar de cărţi bi­ siunea de toamnă a anului 1880.
sericeşti de ritual, are în sine şi o latură comer­ Au avut loc discuţii aprinse, căci se mai găseau
cială pentru propria ei existenţă. Dar, o latură apărători ai literelor chirilice. Dintru început s’a
secundară. propus amânarea discuţiei pentru ca chestiunea
Sf. Sinod s'a mai ocupat incidental de retipă­ să fie mai bine studiată în raport cu nevoile
rirea cărţilor de ritual cu litere latine. Astfel în vremii, care reclamau încă prezenţa cărţii de
şedinţa dela 18 Ianuarie 1879 Episcopul Dunării ritual cu litere chirilice. Mare parte din preoţi
de Jos dă cetire raportului relativ la tipărirea erau grămătici, iar bătrânii cari mai ceteau cărţile
Cărţii de Tedeum la diferite prilejuri. Se hotă­ bisericeşti erau ucenicii acestor preoţi grămătici.
răşte a se tipări 12.000 exemplare, iar tipărirea In discuţie intervine însă Ministrul Cultelor
să se facă prin licitaţie. Plata se va face dintr'un şi al Instrucţiunii V. A. Ureche, care a cerut ca