Page 20 - 1933-11

66a B O A B E D E G R Â U

arie 1882. An. VI, care începe de acum cu 1 Ianua­ nouă, cicero, garmond şi petit. Nu se urmează
rie 1882. încă tiparul primelor articole cu literă mare şi
La început s'au pus mari speranţe în sprijinul sfârşitul cu literă mai mică, cum se obişnueşte.
pe care-1 poate da Tipografia revistei Sf. Sinod. Nu lipsea litera greacă şi ebraică pentru citaţii.
In apelul pe care-1 publică preşedintele comi­ Se găseau şi litere chirilice rămase dela Tipo­
siei, Arhiereul Silvestru Piteşteanu, în acest nu­ grafia Buzău pentru redarea textelor slavone.
*
măr al revistei, se scrie: * *
Tipografia Cărţilor Bisericeşti s'a bu­
curat dela început de sprijinul moral şi
material al Statului. Am arătat că V.
A. Ureche, Ministrul Cultelor din tim­
pul înfiinţării Tipografiei, a luat parte
activă la discuţia regulamentului şi a in­
sistat pentru votarea acestui regulament.
Ca istoric, ministrul V. A. Ureche a
făcut parte chiar din comisia pentru
revizuirea cărţilor de ritual împreună
cu Zotu şi N. Niţulescu.
Primul ajutor dat de stat pentru în­
temeierea tipografiei a fost de 15.000
lei. Subvenţia a continuat în fie care
an, astfel că din 1881 până în anul
1888 a primit un ajutor de 117.998 lei.
Stăpânirea politică niciodată nu a
fost indiferentă la nevoile culturale ale
bisericii pe tărâmul cărţilor bisericeşti.
Chiar Tipografia întemeiată de Ni-
fon Mitropolitul a avut sprijinul Sta­
tului, în forma pe care acesta o avea pe
atunci. Mitropolitul Nifon cere Statu­
lui în 1850 cu împrumut 2000 de gal­
beni, ca să aducă dela Viena o maşină,
două teascuri, slova şi toate celelalte
trebuincioase.
S'a mai cerut după aceasta în 1851
încă 5000 de lei tot ca împrumut pen­
tru hârtie, astfel că la 19 Februarie
1852 Mitropolitul Nifon, într'o a-
dresă (Dosarul 3157 Arhivele Statului)
spune că * Tipografia Sfintei Mitropolii
acum din nou înfiinţată şi 'ntru tot
complectă a început cu ajutorul lui
Biserica Sărindar, astăzi dărămată, xilografie pentru Orologiul Mare
Dumnezeu tipărirea cărţilor bisericeşti *.
«Odată cu aceasta comitetul se crede dator (N. Iorga, Viaţa şi Domnia lui Barbu Dimitrie
a insciinţa pe onorabilii abonaţi că, dacă în de­ Ştirbei, Analele Academiei române, secţia istorică
cursul anului trecut al editării jurnalului, nu li voi. XXVIII pag. 100).
s'a trimes numerile în fiecare lună, cauza a fost Prin anul 1860 tipografia întemeiată de Nifon
că comitetul neavând cu ce întâmpina cheltu­ Mitropolitul era numită «Tipografia statului, nu­
ielile, a fost necesitate a mai amâna editarea mită Nifon*. (Econ. I. Antonovid şi Gr. Creţu:
numerelor din urmă până la încasarea abonamen­ Tipografiile, Litografiile, Librăriile şi Legătoriile
telor. Numerele însă, deşi mai târziu, s'au trimes de cărţi din Bârlad, 1910, pag. 18 şi 18 bis).
toate ». Tipografia reînfiinţată de Nifon Mitropolitul
Se nădăjduia o apariţie regulată a revistei. Cu este vechea tipografie muntenească, mutată dela
aceasta Tipografia Cărţilor Bisericeşti îşi îndepli­ Târgovişte, odată cu strămutarea Mitropoliei la
nea una din însărcinările sale. In adevăr, tipo­ Bucureşti, în 1678. In 1745 i se zicea Tipografia
grafia a asigurat apariţia regulată a revistei ofi­ domnească. Această Tipografie a funcţionat până
ciale a Sf. Sinod până în zilele noastre. în anul 1836, când încetează, spre a fi reîn­
Tiparul revistei este foarte îngrijit. Litera este fiinţată de Nifon Mitropolitul în 1852. Se con-