Page 21 - 1933-11

T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI 663

stata o strânsă legătură între vrednicia şi cultura Din anul 1928 Tipografia Cărţilor Bisericeşti nu
mitropoliilor şi episcopilor şi înfiinţarea şi acti­ mai figurează în bugetul Statului, ci se întreţine
vitatea tipografiilor. Pe vremea mitropoliilor din veniturile sale. Tot ce s'a agonisit până ad,
Ungro-Vlahiei, Neofit şi Galaction, premergătorii fie sub regimul mixt, fie sub regimul Statului,
Mitropolitului Nifon, încetând ştiinţa şi cultura a trecut ca avere proprie a Tipografiei Cărţilor
bisericească, a încetat şi tipografia mitropoliei. Bisericeşti. Statul a mai venit în ajutorul Tipo­
« Istoria recunoaşte că Mitropolitul Ni­
fon, a fost un mare şi bun următor al
datinilor de ctitorie şi cultură
«După mitropolitul Grigorie, exilatul
Ruşilor în Basarabia, Neofit şi Galac­
tion n’au mai lucrat nimic în tara ro­
mânească, după cum în Moldova nu
s’a mai tipărit nimic de urmaşii lui
Veniamin. (N. Iorga, Istoria Bisericii
Române, Voi. II, pag. 250).
Teascurile, maşina şi materialul tipo­
grafiei Nifon Mitropolitul nu mai ajung
însă la Tipografia Cărţilor Bisericeşti.
Pe aceste tipografii le leagă numai func­
ţionarea în acelaş local.
După cum am amintit la început,
Statul a pus la dispoziţia Tipografiei
Cărţilor Bisericeşti localul de azi, fosta
şcoală primară No. 3, fost probabil
localul tipografiei mitropolitane Nifon
Mitropolitul, dar zisă şi «Tipografia
Statului, numită Nifon*.
Asupra vechii proprietăţi a localului
Tipografiei Cărţilor Bisericeşti nu se
pot da date precise, dacă localul a fost
al Statului sau al Mitropoliei Ungro-
Vlahiei. Un istoric mai desvoltat al
Tipografiei Nifon Mitropolitul ar putea
aduce lumină asupra acestei chestiuni.
Repetăm că Statul a sprijinit in continuu
tipografia.
In anul 1906, Tipografia Cărţilor Bi­
sericeşti şi Revista sf. Sinod «Biserica
Ortodoxă Română * trec în bugetul Sta­
tului — la cheltueli şi la venituri, fie­
care cu veniturile şi cheltuelile lor
aparte. Ambele aceste întreprinderi cul­
turale erau copleşite de greutăţi mate­
riale. Frământările din Sf. Sinod, care Petre Girboviceanu, Administrator a! Casei Bisericii
slăbiseră autoritatea morală a bisericii,
aveau o directă influenţă asupra lor. Intervenţia Sta­ grafiei cu suma de 3.000.000 lei, ca fond de ru­
tului a prevenit un declin al acestor 2 întreprin­ lare. Aceasta prin stăruinţa I. P. S. Patriarh, pe
deri culturale ale bisericii. vremea când era înalt Regent.
In 1919, Tipografia Cărţilor Bisericeşti era *
trecută în buget cu suma de lei 99.156; în 1926, cu * *
lei 4.242.456. Misiunea prindpală a Tipografiei Cărţilor Bise­
In anul 1923 Ministerul Cultelor la cererea I. P. riceşti era să tipărească în primul rând cărţi de
S. Patriarh şi cu stăruinţa directorului de atunci a în­ ritual. De prin anul 1860 nu s'au mai tipărit cărţi de
temeiat o tipografie la Mănăstirea Cernica, drept ritual. Tipografia mitropolitului Nifon făcuse faţă
filială a Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, cheltuin- nevoilor timpului. Se tipăriseră ad intr'un interval
du-se la început 600.000 lei. Tipografia dela Cer­ de timp scurt aproape toate cărţile de ritual.
nica este îngrijită astăzi de seminarul monahal de I. Penescu, directorul tipografiei Nifon Mitro­
acolo. Cu călugării locali şi tradiţionali ar fi încetat. politul, a compus cu mult suflet şi cu deosebită