Page 22 - 1933-11

664 B O A B E D E G R Â U

pricepere un apel (înştiinţare) pe care l-a răs­ Nifon Mitropolitul a putut deci să ia fiinţă renu­
pândit în ambele Principate vestind pe toţi că mita tipografie din Bucureşti Gobl (Institutul
în Bucureşti s'a reînfiinţat o tipografie de cărţi de arte grafice Carol Gobl, XXV de ani de
bisericeşti, care va tipări cărţile de ritual şi tot muncă, omagiu 16 Apr. 1901).
felul de cărţi bisericeşti şi profane. «Toate acestea In Tipografia Nifon Mitropolitul dela 1852—
se vor tipări pe hârtie foarte bună şi bine le- 1862 s’au tipărit următoarele cărţi de ritual: Apos­
tolul, Liturghierul, Octoihul, Ceaslovul, Molit-
velnicul, Triodul, Evanghelia, Chiriacodromiul,
Mineele.
Prima carte de ritual pusă în lucru la Tipo­
grafia Cărţilor Bisericeşti a fost Orologiul Mare.
(Ceaslovul), cu literă latină. însemnăm că deşi
în urma viilor discuţii din Sf. Sinod cu privire
la oportunitatea retipăririi cărţilor de ritual cu
literă latină, — (s'a trecut în art. 1 din Regulamentul
pentru revizuirea şi editarea cărţilor de ritual,
că retipărirea să se facă cu litere latine şi litere
chirilice, după cum trebuinţa va cere) — nu s'a ti­
părit nici o carte cu litere chirilice, ci toate cărţile
s'au tipărit cu litere latine. Teama episcopului
Melchisedec al Romanului, care mai susţinea ne­
cesitatea literii chirilice, nu s’a evidenţiat prin
nici o cerere de a se mai folosi de acel alfabet.
De părerea Episcopului Melchisedec au mai fost
Mitropolitul Iosif al Moldovei şi Episcopul Ghe-
nadie II al Argeşului. Iar Mitropolitul Calinic şi
Arhiereii Inocenţie Ploeşteanu şi Calistrat Bâr-
lădeanu au susţinut numai alfabetul latin. Păre­
rea medie a admis-o Ministrul Cultelor V. A.
Ureche, ca un expedient să nu se amâne rezol­
varea acestei chestiuni importante.
Nu cunoaştem motivele pentru care s’a început
tipărirea celei mai voluminoase şi celei mai cos­
tisitoare cărţi de ritual şi în acelaş timp a celei
mai puţin întrebuinţate în serviciile curente, adică
D. Boroianu, Administrator al Casei Bisericii a Orologiului mare.
Plănui torii tipăririi acestei luxoase cărţi şi-au
gate şi se vor da pe un preţ atât de scăzut, închipuit că va fi cumpărată de mulţi credincioşi
încât nici n’au fost până acuma, nici poate fi spre a o avea ca pe o podoabă deosebită a casei
dintr’altă tipografie, fiindcă singura plăcere ce lor. Se urmărea probabil şi o reclamă pentru o
ocupă sentimentele Prea Sfinţiei Sale (Mitropo­ tipografie de cărţi bisericeşti nouă, care lucra
litului Nifon, n. a.) este ca nici o speculaţie în sub autoritatea morală şi controlul întregii bi­
parte folositoare să nu privească acest aşezământ, serici, reprezentată prin Sf. Sinod. Tiparul a
afară de aceea cu care să acopere cheltuielile sale *. început in 1882 — după un text revizuit de Sf. Si­
(In «Zimbru» an. II, Nr. 30 din 11 Oct. 1851, nod— textul Mitropolitului Veniamin Costache, —
. . . şi s’a terminat în 1887. Au ieşit 100 coaie de
Din cuprinsul acestui apel se constată că mai erau tipar în 1000 exemplare format folio mare. S'au
şi alte tipografii care tipăreau cărţi de ritual, că cheltuit în total lei 60.000. Sf. Sinod a fixat preţul
aceste cărţi erau scumpe, că tipografia mitropolitană de vânzare la 15 lei exemplarul pe hârtie co­
va tipări ieftin şi bine şi va lega şi cărţile. Ca mună, sumă destul de însemnată pe acele vremuri.
garanţie se aducea numele Mitropolitului Nifon. Până astăzi a rămas cea mai luxoasă şi cea
Tipografia a folosit călugări drept lucrători, mai împodobită carte de ritual, în afară de ul­
ceea ce-i permitea să tipărească ieftin. Pe atunci tima ediţie a Evhologiului (Molitvelnicul) tipărit
călugării erau mai supuşi şi mai înclinaţi către în tipografia Cernica, filiala Tipografiei Cărţilor
lucrările tipografice. Ca persoane civile, în afară Bisericeşti, prin silinţa unor ucenici orfani de
de conducătorul I. Pe nes cu, a mai avut pe maşi­ răsboiu, pe când director al acestor tipografii era
nistul Fr. Gobl, adus, odată cu presele şi litera, scriitorul acestor rânduri.
dela Viena, unde lucra la Tipografia imperială. Orologiul cel mare este împodobit cu icoane
Alt laic a mai fost şi Rasidescu. Prin Tipografia în colori, intercalate, cu chipurile sfinţi’or din