Page 23 - 1933-11

T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI 665

Sinaxur, cu litere iniţiale xilografiate şi cu multe cărţi de ritual revizuite de Sf. Sinod: Liturghia,
vederi de mănăstiri şi biserici din ţară şi din Evhologiul, Psaltirea, Evanghelia, Apostolul.
Capitală. Pentru lucrările de xilografie s’a angajat *
renumitul xilograf de pe vremuri Iuliu Pop, * *
profesor la Azilul Elena Doamna. In executarea Succesiunea cronologică a cărţilor de ritual ti­
clişeelor se orienta după icoanele din Sf. Mitro­ părite la Tipografia Cărţilor Bisericeşti s'a recon­
polie şi alte biserici din Bucureşti. stituit din registrele de comenzi. Ar fi fost mai
Icoanele intercalate, primele icoane în colori bine ca să se fi folosit chiar biblioteca tipografiei,
lucrate în Tipografia Cărţilor Bisericeşti, se da- în care ar fi trebuit să se păstreze cel puţin câte
toresc ingeniozităţii şi îndemânării unui tânăr un exemplar din fiecare carte şi din ediţia fiecărei
elev, Zamfir Ionescu, a,uns foarte curând şeful cărţi tipărite. S'ar fi putut urmări evoluţia stilului
atelierelor Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, iar mai şi a exactităţii traducerii fiecărei ediţii. O astfel
târziu al atelierului de tipărit icoane religioase. de bibliotecă nu s'a întemeiat la Tipografia Cărţilor
D-l Zamfir Ionescu, azi pensionar al Tipografiei Bisericeşti. S'a crezut că prin rezervele depozitului
Cărţilor Bisericeşti, dar necesar încă acestei insti­ mare se poate suplini o bibliotecă aparte. Câteva
tuţii prin specializarea sa în iconografie, a luat cărţi s’au mai păstrat. In anii de după răsboiu,
xilografiile lucrate de Iuliu Pop, şi, fără a fi când tipografia s'a administrat de subscrisul, s’a
avut vre o şcoală sau vre o ucenicie la vreun
meşter, a scos tipare de hârtie de mătase de pe
acele xilografii — câte un tipar pentru fiecare
culoare, pe care vrea să o dea sfântului; lipea
în urmă hârtia de mătase cu tiparul pe o placă
de plumb şi tăia conturul pentru culoarea aleasă.
Se trăgeau astfel contururi pentru 7—10 culori.
Fiecare culoare era tipărită aparte şi succesiv,
ieşind la urmă într’o singură icoană toate culorile
alese şi aşezate, însă fără umbre. Pentru a se face
şi umbrele se tipărea peste ultima tipăritură, — a
tuturor culorilor, — clişeul negru (xilografia). Cu
această ultimă operaţie se termina pe vremea aceea
lucrarea icoanelor în culori. Nu lipseau dintre culori
argintul şi aurul.
Xilograful Iuliu Pop a lucrat clişee cu chipul
multor biserici din Bucureşti. Unele nu mai
există, ca biserica Sărindar, altele s'au refăcut,
ca biserica Zlătari. Redăm câteva din clişeele
xilografiate ale lui Iuliu Pop.
Procedeul acesta de a tipări icoane era foarte
migălos. La ediţia Il-a a Orologiului mare în
1895—97 a fost părăsit şi înlocuit cu icoane lito­
grafiate. A fost angajat spre acest lucru litograful
Grimm. Icoanele litografiate s’au pus în vânzare
şi ca foi volante, pentru casele credincioşilor.
Tipărirea luxoasă a Orologiului Mare a făcut
o neaşteptată impresie. Cu osebire ornamentele
şi chipurile sfinţilor şi icoanele. Iar Sf. Sinod a ho-
târît ca prefaţa să fie compusă de P. S. Silvestru
Bălănescu.
O carte aşa de costisitoare a desechilibrat bu­
getul Tipografiei Cărţilor Bisericeşti în tot timpul
cât a durat tiparul. Cărţile mari şi scumpe se
vând anevoe. Ele imobilizează un mare capital,
care se recâştigă numai cu timpul. S'a creat prin
aceasta tipografiei o stare materială foarte precară, căutat a se reconstitui această bibliotecă, nu numai
la care s’a mai adăugat puţinul sprijin pe care cu cărţile de ritual şi de literatură bisericească
l-au dat organele administrative ale eparhiilor tipărite aci, dar şi cu cărţi în alte ramuri cul­
desfacerii de cărţi bisericeşti şi încasării de abona­ turale. Cele dintâi aveau un interes istoric,
mente pentru «Biserica Ortodoxă Română». celelalte îşi găseau o justificare tehnică, putând
Orologiul Mare făcea parte din primul grup de fi imitate în arta tipăririi.