Page 25 - 1933-11

T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI 667

ed. III, 1928; Mineiul pe Mai, ed. III, 1928; Psaltirea, ed. IX, prin ierarhie şi prin urmarea învăţăturii bisericii,
1928; Acatistul Sf. Treimi, 1928; Slujba sfinţirii bisericii, 1928; transmisă tot prin ierarhie. In serviciul ritual se
Mineiul pe Iulie, ed. III, 1928; Panihida, 1928; Mmetal pe săvârşesc ambele aceste operaţii de sfinţenie şi
Februarie, ed. III, 1929; Prohodul Domnului, ed. V, 1929; învăţătură, astfel că acel credincios, care urmează
Evanghelia, ed. VI, 1929; Mineiul pe Aprilie, ed. III, 1929; prescripţiile ritualului, cunoaşte, în măsura nevoilor
Mineiul pe Sept., ed. III, 1929; Mineiul pe August, ed. III, lui sufleteşti, învăţătura Bibliei.
1929; Mineiul pe Octomvrie, ed. III, 1929; Cazania, ed. III, Şi cum ritualul ortodox se desfăşoară în limba
1930; Mineiul pe Martie, ed. III, 1929; Triodul, ed. IV, 1931. poporului, cel puţin în bisericile ortodoxe naţionale,
In afară de cărţile de ritual — şi în legătură cu se înţelege că nevoia unei cetiri personale în Biblie
acestea — s’au tipărit multe cărţi de rugăciuni. nu mai există.
Intre acestea menţionăm Cartea de rugăciuni Nu trebue să trecem cu vederea că în Cazanie
« Pâine spre fiinţă », tipărită în zeci de mii de se dau cele mai complete şi cele mai instructive
exemplare şi vândută cu preţuri populare, ca să tâlcuiri ale Bibliei, în legătură cu evenimentul
poată ajunge în mâna poporului şi a copiilor. creştin ce se serbează şi cu nevoile sufleteşti ale
In Tipografia Cărţilor Bisericeşti s'au mai tipărit credincioşilor.
şi cărţi de zidire sufletească, precum: «Viaţa repauza- Şi totuş, prin anul 1895 pătrunde Sf. Sinod
ţilor noştri » şi « Carte folositoare de suflet ». discuţia tipăririi unei Biblii pentru lectura po­
Toate lucrările de muzică bisericească (Psalti- porului. Pedagogia şcolară laică în materie reli­
chia) — se tipăresc numai în această tipografie, gioasă, în necunoştinţă de principiul ortodoxiei în
fiind singura care are matriţe şi caractere pentru ceea ce priveşte dreptul şi capacitatea credinciosului
Psaltichie. de a ceti Biblia, impune Biblia ca lectură religioasă
Un loc deosebit îl ocupă şi tipărirea Bibliei. copiilor. In ţară erau multe biblii, format mai mare
Biblia muntenească a lui Şerban Cantacuzino
se găsia foarte rar pe la finele secolului al XlX-lea. ■
Biblia de Buzău, aflată de vânzare la Tipografia
Cărţilor Bisericeşti, începuse a se descompleta (era
tipărită în 5 volume, care se vindeau şi separat).
Ambele aceste biblii erau tipărite cu litere chirilice.
Biblia devenise o carte rară şi greu de cetit pentru
cei ce nu cunoşteau alfabetul chirilic.
Pe la finele secolului trecut ţara începe a fi
invadată de bibliile Societăţii biblice britanice.
Aceste biblii deşi au pretenţia că sunt interconfe-
sionale, fiind traduse de traducători proprii, totuş
nu simt cu totul independente de versiunile cu
caracter protestant. Prin Societatea biblică britanică
se răspândeau deci în ţară, în masele populare,
biblii, depărtate ca text, de bibliile ortodoxe. Bi­
bliile acestei societăţi slujeau şi elevilor seminarişti
şi studenţilor teologi, ca lectură şi ca texte pentru
exegeză.
Prin anul 1880 Societatea biblică britanică a
propus Sf. Sinod ca să tipărească cu cheltuiala ei o
Biblie. Dintr’un sentiment de demnitate şi orgoliu
naţional Sf. Sinod a mulţumit, dar nu a acceptat
propunerea. A răspuns că guvernul ţării este dispus
să ajute Sf. Sinod să tipărească cărţile religioase.
Deşi Statul a ajutat Tipografia Cărţilor Bisericeşti
cu aproape 120.000 lei până în anul 1888, totuşi
Sf. Sinod, apreciind prioritatea cărţilor de ritual,
a lăsat tipărirea Bibliei pentru mai târziu. Şi cu
drept cuvânt, căci Biblia nu este o carte pe care să Constantin Erbiceanu, director al tipografiei (1886- 1895)
o poată ceti, interpreta şi înţelege poporul ortodox
fără primejdia rătăcirii religioase. Biserica ortodoxă şi mai mic, tipărite şi răspândite de Societatea
este o biserică harică şi ierarhică. Mântuirea omu­ biblică britanică. Dar Sf. Sinod, în loc să ia
lui, adică ridicarea şi desăvârşirea lui morală, nu atitudine în această chestiune fundamentală de
se obţine prin propriile puteri şi prin singura cre­ pedagogie creştină ortodoxă, se convinge de ne­
dinţă a omului, susţinută şi alimentată prin cetirea cesitatea Bibliei pentru scopul de mai sus, mai ales
Bibliei, ci numai prin harul dumnezeesc, transmis că Ministerul cerea 10.000 exemplare din Biblii