Page 27 - 1933-11

T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI 669

voltat şi latura editării şi tipăririi cărţilor didac­ bogat a fantazie in astfel de construqii a d-lui
tice religioase. Rămâne o chestiune de viitor şi L mfir Ionescu. S’a mai întreprins în anii 1925
după părerea subscrisului a unui viitor foarte şi 1926 luciări de clişee, reprezentând chenare,
apropiat. vignete, litere în stilul decorului bizantin, găsit
Cartea didactică de religie ortodoxă română prin mănăstirile noastre, în deosebi prin cele din
trebue să se prezinte în aceleaşi condiţii de teh­ Bucovina. Modelele au fost lucrate de pictorul D.
nică tipografică, de ornamentaţie şi ilustraţie ca Ştefănescu. Aceste ornamente se folosesc şi astăzi.
şi cartea de ritual. Coloritul din natură, coloritul Tipografia are un frumos viitor înainte-i in această
din biserică să-l găsească elevul şi în cartea di­ latură. Când s'ar ivi printre călugări vreun talent
dactică religioasă. învăţământul religios în şcoală de pictor, tipografia să nu pregete a şi-l lua în
trekue să se predea în acelaş cadru de viaţă or­ serviciul său pentru ornamentarea cărţilor de ritual
todoxă pe care o trăeşte elevul în casa părintească şi a cărţilor religioase didactice.
şi în comunitatea ortodoxă. Prin chipuri, icoane, Deşi obiectivul prim al Tipografiei Cărţilor Bise­
fotografii şi podoabe să i se redea istoria bisericii riceşti a fost tipărirea cărţilor de ritual, totuş cu
româneşti. Nu s'a făcut mai nimic în această timpul s'a simţit nevoia ca această instituţie să se
direcţie de pedagogie creştină. îndeletnicească şi cu tipărirea de icoane.
S'a încercat în ultimul timp ca să se dea o Primele icoane, sistem Zamfir Ionescu, au fost
istorie a bisericii creştine, cu osebită consideraţie tipărite spre a se împodobi Orologiul mare. Se
asupra bisericii româneşti, aşa cum zicem noi să continua tradiţia trecutului cărţii de ritual, care

Maica Domnului (xilografie) Isus Cristos (xilografie) S. Ioan (xilografie)

fie cartea religioasă didactică. Este tipăritura: era împodobită cu chipuri de sfinţi în xilografie,
Carte de istorie bisericească ilustrată, de profesor într’o singură culoare. Sfinţii în culori erau făcuţi
Ioan Lupaş, editura Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, cu mâna prin răbdarea călugărilor şi a episcopilor,
»933‘ înzestraţi cu talentul desenului şi al picturii.
Coperta în trei culori îţi dă mai mult impresia In anul 1886 se discută în Sf. Sinod necesitatea
unui album de cusături naţionale. Multe clişee imprimării de icoane. Se hotărăşte a se litografia
sunt şterse, hârtia, o velină ţiploasă, albastră pe icoane la Tipografia Cărţilor Bisericeşti. Dar ate­
care nu se usucă şi nu se asimilează cerneala. lierul abia se înfiinţează în 1895 cu ajutorul Sta­
Dispozitivul fotografiilor, al icoanelor intercalate tului. S'a angajat litograful Grimm. întreprinderea
(în ce scop)? şi al diverselor monumente religioase, nu a reuşit, icoanele produse de tipografie pe
nu urmează cronologic sau cel puţin adecuat des­ această cale erau inferioare icoanelor tip rusesc,
crierii respective. Ne-a surprins introducerea foto­ de care ţara era inundată, prin colportorii vremii,
grafiilor episcopilor, azi în viaţă, în diverse înfăţi­ aşa zişii iconari ruşi.
şări şi situaţii, iar mai presus de toate ne-a surprins Aceşti iconari făceau un fel de propagandă po­
tipărirea unui mare număr de poezii religioase, litică, pentrucă, pe lângă icoanele cu chipuri de
într'o carte care nu-i de poezii, ci o istorie a bi­ sfinţi şi de scene biblice, răspândeau în popor
sericii creştine, cu deosebită consideraţie la biserica şi tablouri cu chipul Ţarului şi al familiei impe­
românească. Din încercarea aceasta reţinem numai riale ruseşti.
preocuparea de a se împodobi cartea bisericească. Afară de icoanele ruseşti se mai vindeau în ţară
icoane greceşti, tipul atonitic, şi multe icoane ca­
In ce priveşte decorul cărţilor de ritual el s’a tolice.
urmat astfel: In afară de xilografiile lui Iuliu Intre anii 1897, când s'a închis atelierul de
Pop, în afară de xilografiile aduse dela Buzău icoane litografiate la Tipografia Cărţilor Bisericeşti,
— sfinţi, biserici, litere — s’a folosit mult compo­ şi 1907, s’a dat autorizare reprezentanţilor schitului
ziţia diversă a materialului tipografic de linii, în Prodromul din ţară, cu aşezământul principal la
cele mai variate înfăţişări, ieşite din îndemânarea schitul Icoana din Bucureşti, ca să litografieze şi