Page 28 - 1933-11

670 B O A B E D E G R Â U

vândă icoane religioase. Aceasta cu aprobarea Sf. căror cost creştea în raport cu inflaţia monetară.
Sinod. Provinciile realipte la patria-mună cereau unifi­
In anul 1907, când regimul Tipografiei Cărţilor carea sufletească, ce nu se putea ajunge decât tot
Bisericeşti era determinat de legea pentru în­ numai prin vechea şi străbuna metodă a limbii din
fiinţarea Casei Bisericii, s'a hotărît prin art. 82, cărţile bisericeşti. Deputaţii din consiliile bugetare
al. /, ca tipărirea cărţilor bisericeşti şi a icoanelor ale Camerei înţelegeau însă prea puţin nevoile
religioase să se facă numai la Tipografia Cărţilor tipografiei, de aceea a fost nevoie de mari sforţări
Bisericeşti din Bucureşti, proprietatea Casei Bise­ ca tipografia să facă dovadă că, anual, dă înapoi
ricii, care va înscrie în bugetul ei veniturile şi Statului sumele pe care i le cere.
cheltuielile acelei tipografii şi va numi personalul In scopul unei răspândiri tot mai mari s'au
trebuincios. completat icoanele religioase, făcându-se noui
Cărţile de ritual bisericeşti şi icoanele religioase clişee, s'a creat formatul carte poştală spre a fi
se transformă într'un monopol al Statului. Prin accesibil elevilor, cu osebire şcolarilor dela ţară;
aceasta s'a înfrânat abuzul care se făcea cu tipă­ s'a introdus sistemul aplicării icoanelor foi vo­
rirea şi cu importarea din străinătate de icoane, lante pe lemn şi carton, spre a se evita costisitoarele
cu totul străine de tradiţia iconografică a bisericii cheltuieli şi greutăţi cu înrămarea. S'a încercat şi
noastre ortodoxe române. experimentat şi colportajul cu călugări din mă­
Potrivit acestei prevederi legale se întemeiază un năstiri, cu depozite prin oraşe, la parohii şi episcopii
atelier de tipărit icoane religioase şi se alege de şi prin librării.
Sf. Sinod icoanele model ale preotului pictor V. Conducerea tipografiei care a urmat după cea
Damian. Atelierul lucrează sub conducerea d-lui a delegatului Ministerului, odată cu punerea în
Zamfir Ionescu. Se procură o maşină modernă de aplicare a legii organizării bisericii ortodoxe ro­
imprimat, începându-se lucrul după clişee zinco- mâne, a folosit metodele şi experienţele arătate
grafice. Desfacerea acestor icoane a fost concesio­ mai sus.
nată la început librăriei Naţionale care se deschisese
în Bucureşti. Mai târziu, din 1913 până în 1918, des­ Problema tipăririi şi răspândirii icoanelor reli­
facerea icoanelor a fost concesionată Societăţilor gioase este şi astăzi la ordinea zilei. Legea de or­
Clerului. Tipografia nu avea un serviciu de col­ ganizare bisericească nu mai rezervă Tipografiei
portaj, iar folosirea personalului bisericesc nu s’a Cărţilor Bisericeşti dreptul exclusiv de a tipări
mai practicat de teamă să nu se ajungă la rezulta­ icoane, căd toate eparhiile pot înfiinţa ateliere de
tele din trecut cu vânzarea, prin protoerei, a căr­ tipărit icoane. Ca urmare a acestei dispoziţii,
ţilor bisericeşti şi a încasării abonamentului la re­ Eparhia Râmnicului Noul Severin a înfiinţat un
vista oficială a Sf. Sinod, «Biserica Ortodoxă atelier de icoane religioase, care dă rezultate foarte
Română ». frumoase, dar care concurează Tipografia Cărţilor
După războiul mondial, când Tipografia Cărţilor Bisericeşti. Printre cei mai de seamă clienţi ai
Bisericeşti a fost condusă direct de Minister prin- icoanelor dela Tipografia Cărţilor Bisericeşti era
tr'un director al său, s'a dat o mare extindere secţia culturală a Episcopiei Râmnicului Noul
tipăririi şi desfacerii icoanelor religioase din mai Severin, care-şi avea organizat un serviciu de col­
multe consideraţii: 1. Icoanele religioase sunt portaj model.
abecedarul religios al poporului, chiar analfabet. Un monopol al tipăririi şi desfacerii de icoane
2. După războiu, casele oamenilor ca şi insti­ religioase însă nu mai există, de vreme ce nu
tutele devastate şi prădate, trebuiau împodobite în mai constitue un venit al Statului. Legile in vi­
primul rând cu icoane religioase. 3. In Ardeal, goare nu permit niciunei instituţii să aibă vreun
Bucovina şi Basarabia nu pătrunseseră icoanele monopol. Nu rămâne decât apărarea prin propa­
religioase tipul V. Damian, foarte reuşite, ca unele ganda şi vigilenţa clerului şi prin concurenţa
care exprimau iconografia bizantină, acomodată executării şi a preţului. Spre acest sfârşit credem
însă cerinţelor psihologice ale poporului nostru. că Tipografia Cărţilor Bisericeşti este datoare să
4. Icoana religioasă este un mijloc eficace de contra- depăşească starea prezentă, creaţie a trecutului, şi
propagandă sectantă. Prin icoane se menţine vie să studieze şi soluţioneze această importantă pro­
in conştiinţa poporului învăţătura dogmatică a blemă a iconografiei, care nu poate fi văzută ca
mijlocirii sfinţilor cu corespondentul său, mijlocirea o afacere comercială, d trebue încadrată între cele
ierarhiei, în opera de sfinţire, de îndreptare morală, mai eficace mijloace ale pedagogiei creştine orto­
adică de mântuire a omului, două lucruri atacate doxe.
de sectanţi. 5. Din vânzarea icoanelor se realizaseră Noui modele de icoane, in stilul bizantin-român,
importante venituri pentru Stat — venituri care dobândit prin concurs, prin expoziţii, prin cău­
motivau şi susţineau repetatele intervenţii ale tarea în biserici, mănăstiri şi colecţii particulare;
direcţiei Tipografiei Cărţilor Bisericeşti spre a se apoi colorit şi ornamentaţie, peisaj şi expresie,
da sumele bugetare necesare nevoilor tot mai mari întrupare de idee religioasă, de jertfă şi feridre
ale tipografiei de a retipări cărţile de ritual şi al suprapământească corespunzătoare sufletului ro-