Page 29 - 1933-11

T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI 671

mânesc ar fi laturile unei iconografii pe care o cere Art. 9 din regulamentul pentru revizuirea şi edi­
timpul. tarea cărţilor bisericeşti are următorul cuprins:
Lucrarea se poate realiza printr'o colaborare şi « Cărţile ce se vor tipări cu cheltuiala Statului vor fi
solidarizare a tipografiilor bisericeşti dela toate încredinţate directorului tipografiei, care le va
eparhiile ortodoxe. distribui unde trebuinţa va cere şi va încasa preţul
Avem credinţa că Tipografia Cărţilor Bisericeşti lor, carele totdeauna trebue să fie moderat, re­
va întreprinde şi va reuşi a duce iconografia mai prezentând analogia capitalului cheltuit cu tipă­
departe spre a face faţă cerinţelor şi nevoilor vremii, rirea şi un procent moderat, conform cu cel sta­
mulţumită preocupaţiilor artistice, în latura icono­ bilit în ţară de casele de credit ale Statului, spre a
grafiei, ale I. P. S. Patriarh, iar Eforia Bisericii Orto­ se înlesni cumpărarea cărţilor de cei ce vor avea
doxe, va fi chemată a da indicaţii asupra mijloacelor nevoie de dânsele. Directorul va da cont în fiecare
materiale şi de colaborare a tututuror tipografiilor an Casei Bisericii de banii încasaţi după tipărirea
ortodoxe române pentru o iconografie care ne şi vânzarea cărţilor. Administraţia Casei Bisericii,
trebue. în înţelegere cu Sf. Sinod, va regula cele de cu­
* viinţă pentru păstrarea şi întrebuinţarea exceden­
* *
tului ce va rezulta. Bugetul Tipografiei Cărţilor
O tipografie de cărţi bisericeşti nu se poate Bisericeşti se va comunica şi Sf. Sinod*.
închipui fără un atelier de legătorie. In vechime Iar art. 9 pre­
se urma cu stricteţă acest lucru. Toate cărţile vede: «Directorul
care se vindeau erau legate, şi încă cu câtă trăinicie! tipografiei va tre­
Scoarţe de lemn, îmbrăcate cu piele de viţel, prinse bui să fie o per­
cu catarămi de metal. O carte de ritual este o soană distinsă a-
carte de durată şi prin întrebuinţarea şi prin con­ tât p r i n ştiinţă
ţinutul ei. Chiar o carte de literatură educativă cât şi prin one­
religioasă şi mai ales de rugăciuni, trebue să aibă stitate, şi să de­
aceste însuşiri. O carte legată îţi impune mai mult pună o garanţie
decât o carte nelegată. Cartea bisericească şi reli­ de cel puţin 10
gioasă cere un tipar cât mai îngrijit, pe o hârtie mii lei.
bună, legată frumos, cu inscripţie şi ornament reli­ «Directorul ti­
gios în aur. Cartea bisericească este însoţită de o pografiei va fi ales
atmosferă de sfinţenie, iar sfinţenia urmează a fi de Sf. Sinod în
susţinută printr'o înfăţişare dintre cele mai distinse, înţelegere cu Mi­
care să impună cetitorului respect şi iubire şi pe nisterul Cultelor
această cale. şi aprobat cu de­
Tipografia Cărţilor Bisericeşti nu a avut dela cret regal. El va
început un atelier propriu de legătorie. A încercat, fi salariat şi va
în mai multe rânduri, tot cu sprijinul Statului, administra tipo­
până ce tot după războiu, în vremea conducerii ei grafia şi avutul
directe prin Minister, a ajuns să-şi aibă un atelier ei sub controlul
propriu de legătorie. Administraţiei Xilografie ptntru Orologiul Mare
Prin Tipografia Cărţilor Bisericeşti s’a înfiinţat Casei Bisericeşti*.
la filiala ei dela mănăstirea Cemica, încă un atelier Rezultă din cele citate mai sus că Ministerul Culte­
de legătorie, cu menirea de a lucra acolo călugării. lor exercita asupra tipografiei, din punct de vedere
In Apus, in vremurile vechi, legatul cărţilor era administrativ, mai multe atribuţii decât Sf. Sinod.
un drept exclusiv al mănăstirilor. De ce nu s'ar Regimul ordonat de acest regulament a durat
îndeletnici şi călugării noştri cu legatul cărţilor până în anul 1906, când Tipografia Cărţilor Bise­
bisericeşti, ca să continue tradiţia trecutului şi să riceşti devine proprietatea Casei Bisericii. Dela
împlinească şi o cerinţă permanentă a cărţii bise­ z Aprilie 1906, Casa Bisericii a înscris în bugetul
riceşti, cu osebire a celei de ritual? său cheltuielile şi veniturile Tipografiei Cărţilor
In ţările Apusului, cu osebire în Germania, Bisericeşti. Prin această lege personalul tipografiei
legatul cărţilor a ajuns la o desvoltare foarte mare. se numeşte de către Casa Bisericii.
Un călugăr, doi, trimişi acolo să înveţe legatul Regimul acesta a durat până în anul 1920, când
cărţilor, ar fi o înţelegere a vremii. s'a înfiinţat Ministerul Cultelor şi Artelor. Admi­
♦ nistraţia Tipografiei Cărţilor Bisericeşti s'a în­
* *
cadrat prin regulamentul de funcţionare al Mini­
Regimul administrativ şi de control al Tipo­ sterului Cultelor printre direcţiile acelui minister.
grafiei Cărţilor Bisericeşti a trecut prin trei faze: Funcţionarii tipografiei erau consideraţi ca func­
Prima fază o reprezintă Sf. Sinod şi Ministerul ţionari ai Ministerului Cultelor şi Artelor şi aveau
Cultelor, prin « Administraţia Casei Bisericeşti *. reţineri pentru pensie.