Page 30 - 1933-11

B O A B E D E G R Â U
«73
La 1925 se votează şi promulgă legea şi statutul S’a şi întocmit mai acum câţiva ani un ante­
pentru organizarea bisericii ortodoxe române. Tipo­ proiect de regulament, care aşteaptă desbaterea
grafia Cărţilor Bisericeşti, ca orice bun bisericesc şi aprobarea Sf. Sinod. Chestiunea Tipografiei
pe care l-a administrat Casa Bisericii, urmă a trece Cărţilor Bisericeşti şi rolul ei în viaţa bisericii în
în stăpânirea şi sub administraţia organelor proprii frământările religioase, culturale şi social-politice
ale Bisericii. Conform prevederilor din statut, de azi este foarte mare, aşa că o precizare, prin
tipografia a fost predată Eforiei Bisericii Ortodoxe regulament special, a rostului, funcţionării şi admi­
române abia în Februarie 1927. Art. 24, lit./din nistrării ei nu poate să mai întârzie.
statut, prevede între atribuţiile Eforiei: «a în­
treţine şi administra în înţelegere cu Sf. Sinod, Vechiul şi primul regulament al revizuirii şi
o tipografie a cărţilor bisericeşti * Eforia Bisericii editării cărţilor bisericeşti de ritual prevede o
ortodoxe române se compune din trei membri. deosebită grijă pentru alegerea directorilor Tipo­
Doi, un cleric şi un laic, aleşi de Congresul na­ grafiei Cărţilor Bisericeşti. Şi nici nu se putea
ţional bisericesc, al treilea numit de Ministerul altfel. înaintaşii noştri vedeau în cartea bisericească
Finanţelor în înţelegere cu Ministerul Instrucţiei, oglindirea dogmelor, a canoanelor, a artei biseri­
Cultelor şi Artelor. Mandatul eforilor este pe ceşti. O supraveghere în aceste direcţii, garantată
termen de şase ani. Actuala eforie, compusă din de o cultură teologică, o preocupare continuă de a
d-nii C. Băicoianu, ca preşedinte şi Pr. C. Dron cultiva şi progresa arta tipografică bisericească, o
şi T. P. Păcescu, ca membri, este constituită din orientare în nevoile de cultură religioasă a vremu­
^932. rilor cu toate exigenţele lor, o adaptare a progre­
Sub noul regim, Tipografia Cărţilor Bisericeşti selor artistice la tiparul cărţilor de ritual, un con­
n’are încă un regulament de organizare şi funcţio­ tact al directorului cu personalităţile de ştiinţă
nare, menţinându-se o situaţie neclară atât a per­ teologică având aface cu tipografia, o sesizare a
sonalităţii juridice de care depinde, cât şi a func­ problemelor bisericeşti în raport cu tipografia ca
ţionarilor şi a personalului de conducere. instrument de realizare, sunt atâtea motive care
Tipografia îşi are bugetul ei aparte, care nu-i îndreptăţesc prevederea din art. 9 al regulamentului
încă însumat în bugetul Consiliului Central şi al din 1881, conform cărui articol « Directorul tipo­
Eforiei Bisericii. Funcţionarii n’au reţineri pentru grafiei va trebui să fie o persoană distinsă atât prin
pensie şi sunt în afară de orice legiuire. ştiinţă cât şi prin onestitate » şi va fi ales de Sf.
Dispoziţii privitoare la Tipografia Cărţilor Bise­ Sinod în înţelegere cu Ministerul Cultelor.
riceşti se găsesc în regulamentul pentru organizarea Primul director al Tipografiei Cărţilor Biseri­
şi funcţionarea Eforiei, art. 6, lit. /: « A administra ceşti a fost arhimandritul Ghenadie Enăceanu,
(Eforia) după ordinele şi dispoziţiile Consiliului care deşi nu era membru al Sf. Sinod, în 1882, era
Central Bisericesc, în înţelegere cu Sf. Sinod, o personalitate bisericească de mare vază, un istoric
Tipografia Cărţilor Bisericeşti din Bucureşti, că­ renumit. Ghenadie Enăceanu a ajuns mai târziu
reia i se va ataşa un atelier de legătorie, un atelier arhiereu şi episcop al Râmnicului Noului Severin. A
de veşminte preoţeşti, vase sfinte şi ornamente fost şi preşedintele comitetului de redacţie al revistei
bisericeşti, atelier de pictură bisericească, etc.*. oficiale a Sf. Sinod, «Biserica Ortodoxă Română*.
Eforia apare subordonată Consiliului Central La finele anului 1886 vine director al Tipografiei
Bisericesc chiar în ceea ce priveşte administrarea Cărţilor Bisericeşti profesorul de teologie Cons-
propriu zisă şi în latura economică a tipografiei, stantin Erbiceanu, membru al Academiei Române,
rezervată Eforiei, prin art. 24 din statutul bisericii şi funcţionează până în Aprilie 1895, când a demi­
în înţelegere cu Sf. Sinod. Art. 12, titlul C, lit. n din sionat din motive de sănătate.
regulamentul pentru funcţionarea Consiliului Cen­ In locul său este numit director Arhiereul Vale-
tral Bisericesc, caută să stabilească un raport şi o rian Râmniceanu, la 15 Mai 1895, membru
situaţie între Eforia Bisericii Ortodoxe şi Consiliul al Sf. Sinod. Conduce tipografia doi ani, până în
Central Bisericesc în ceea ce priveşte Tipografia anul 1897, Noemvrie.
Cărţilor Bisericeşti, astfel: « In înţelegere cu Sf. Urmaş al P. S. Sale a fost profesorul C. Chiri-
Sinod hotărăşte (Consiliul Central Bisericesc) modul cescu, doctor în teologie dela Cernăuţi, decan al
de administrare prin Eforie a Tipografiei Cărţilor Bi­ Facultăţii de Teologie, director al Cultelor şi ad­
sericeşti din Bucureşti». Acest text nu lămureşte mai ministrator al Casei Bisericii, dela Noemvrie 1897
mult decât celălalt text citat. Indică însă că este ne­ până în Ianuarie 1906.
voie de un regulament pentru organizarea şi funcţio­ După Dr. C. Chiricescu urmează la direcţia
narea Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, regulament Tipografiei Cărţilor Bisericeşti iarăş un membru
pe care este în cădere să-l facă Sf. Sinod, întrucât al Sf. Sinod, arhiereul Meletie Dobrescu Gălă-
Sf. Sinod este singurul competent a reglementa ţeanu, licenţiat în teologie, fost superior al bisericii
şi conduce latura morală a tipografiei (textul române din Paris, fost director al Internatului
cărţilor de ritual, icoanele), rămânând în sarcina teologic din Bucureşti. P. S. Meletie funcţionează
Eforiei administraţia propriu zisă şi latura economică. până în 1919, când este numit ca director sub­