Page 31 - 1933-11

T. P. PACESCU: TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI 673

scrisul, licenţiat în teologic, doctor în filosofic dela de un numeros personal administrativ care să lu­
Universitatea din Lipsea, director general în Mini­ creze, lunar, actele de aprovizionare şi vânzare cu
sterul Cultelor, publicist bisericesc — funcţionând toate formele birocratice ale unei administraţii
până în 1927. publice. Tipografia beneficia numai de plusul de
materiale şi de cărţi care se depozitau şi de in­
La 1927, punându-se în aplicare Statutul pentru stalaţiile de tot felul care se realizau în cursul
organizarea bisericii ortodoxe, instituţiile şi averile anului bugetar.
bisericeşti, administrate de fosta Casă a Bisericii, Sub regimul actual al autoîntreţinerii, tipografia
trec în stăpânirea Bisericii spre a fi administrate rulează într'un an de mai multe ori capitalul său,
în spiritul autonomiei bisericeşti. obţinându-se dela fiecare rulare un beneficiu, care
Avându-se în vedere un vechiu deziderat, ca măreşte volumul averii tipografiei. Având la dis­
tipografia să se susţină prin propriile sale mijloace, poziţie dela Stat, deodată, suma de trei milioane,
s'a chibzuit a se numi ca director o persoană din adică trei părţi din cel mai ridicat buget din re­
lumea comercială, încredinţându-se conducerea gimul precedent, le poate rulă, făcând aprovizio­
tipografiei d-lui Pavel Suru, proprietarul unui ma­ nări in cantităţi mari, cu preţ de ridicata. Se pare
gazin de librărie şi obiecte bisericeşti din Bucureşti. că mare parte din capitalul de rulare al tipogra­
D-l Suru conduce şi astăzi tipografia. Se experi­ fiei a fost băgat în investiţii tehnice, aşa că tipo­
mentează prin practica proprie comercială o nouă grafia, fără un credit, pe care nu-1 poate găsi
fază a tipografiei, care, din punct de vedere mate­ nicăiri, fără o federalizare cu celelalte tipografii
rial, nu poate fi trecută cu vederea, azi, când tipo­ bisericeşti din ţară, la care ar trebui să se gân­
grafia, în afară de averea agonisită din trecut prin dească, în sensul unui referat de prin 1924, nu
activitatea ei şi cu sprijinul Statului, trebue să se poate să-şi ia avântul trebuincios, d este obligată
susţină singură. să se rezume la lucrări ce nu sunt decât a 10-a
Tipografia Cărţilor Bisericeşti începând dela parte din capacitatea sa de lucru, şi să menţină
terminarea războiului mondial şi până astăzi, dar o remarcabilă şi persistentă inflaţie a costului de
mai ales în ultimii ani, a fost înzestrată cu literă producere şi a preţurilor de vânzare a cărţilor de
şi maşini cu totul modeme. Tipografia dispune ritual. Fiind singura tipografie care produce astfel
de 4 maşini plane de tipărit, din care una nouă de cărţi, îşi găseşte ari adăpostul sigur faţă de
pe bile, o maşină de cules — Intertype — american, criza de lucru în care se găseşte.
o maşină de icoane, maşină de făţuit, maşini de cu­ Fiica Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, fosta sa fi­
sut, şi circa 10.000 kg. literă, de cea mai fru­ lială dela Mănăstirea Cemica, i-a devenit o te­
moasă tăetură. Are un atelier de legătorie cu stric­ mută concurentă, de când Seminarul Monahal o
tul necesar pentru a lega frumos cărţi bisericeşti. administrează. Acea tipografie, depărtată de Bucu­
Toate maşinile merg cu electricitate, introdusă reşti, cu mari cheltuieli de transport şi de pro­
în 1920 şi perfecţionată în ultimii ani. ducere de energie, pretinde a dovedi că tipăreşte
Această bogăţie tehnică stă însă în cea mai mare tot aşa de bine, dar extrem de ieftin. Pe directorul
parte neutilizată. Nu e de lucru, cu toate că de­ tipografiei de acolo, un monah fără astâmpăr, îl
pozitul mare de cărţi de ritual se descompletează vezi bătând Bucureştii şi căutând de lucru. Ce
zilnic şi nu se mai reconstitue; cu toate că Insti­ deosebiri de vremuri! Când s'a înfiinţat tipografia
tutul biblic are statute care-i poruncesc să tipă­ Cemica, cei mai înverşunaţi adversari ai ei erau
rească şi să răspândească cărţile Sf. Scripturi şi înşişi călugării de acolo. Li se stricase rostul spi­
alte cărţi de zidire sufletească, dacă nu mai mult, talului sub motivul căruia adunau «mile din ţară»;
dar cel puţin în măsura în care Societatea biblică li se da o îndeletnicire de carte bisericească, in­
britanică răspândeşte zecimi de mii de Biblii şi Noui compatibilă cu vieţuirea mai liberă in treburile
Testamente, iar sectele religioase milioane de broşuri, pământeşti ale gospodăriei. Deşi prima tipăritură
cu învăţăturile lor, cu toate că în Basarabia bise­ a acelei tipografii a produs, la prezentare, I. P. S.
ricile se folosesc de cărţi ruseşti şi de cărţi tipă­ Patriarh una din cele mai mari bucurii din viaţa
rite cu litere chirilice, ca în multe părţi din ţară, I. P. S. Sale, totuş, tipografia a fost scăpată dela
cu toate că editarea cărţilor de ritual religioase pieire prin colonia de orfani de războiu, adusă
îşi aşteaptă înfăptuirea. aci tot prin influenţa I. P. S. Patriarh, şi susţinută de
Nu este de lucru că nu simt bani, nu sunt co­ tipografia centrală. Au lucrat copiii orfani — azi
menzi de lucrări particulare. De sigur că nu regi­ buni lucrători la marile tipografii din Capitală —
mul de autosusţinere al tipografiei este de vină. chiar cea mai frumoasă carte de ritual, tipărită
Acest regim, dimpotrivă, este de preferat regimului după războiu, Molitvelnicul. Meritul lor este însă
precedent când tipografia era înscrisă la cheltueli, acela că au menţinut în viaţă tipografia până ce
dar şi la venituri, în bugetul Statului. Sub acel Seminarul monahal a adus lumina în mănăstirea
regim se da lunar, uneori cu mari întârzieri, suma Cemica şi prin lumina cărţii interesul pentru tipo­
prevăzută în buget, dar tot lunar trebuia să se grafia din acea mănăstire.
verse la Stat ceea ce se încasa. Aşa că era nevoie Tipografia Cărţilor Bisericeşti dacă ar avea ca-