Page 50 - 1933-11

C R O N I C A 6 9 1

Ca s'o alcătuiască şi-au unit priceperea sau arta scriitori şi ca o concreţie calcară, ca să lumineze o idee fericită, Stofa şi
colecţionari. Doctorul Nicolae Răsmcriţă schiţează viaţa co­ costumul. O preocupare aproape la fel a dus la viscolul de
mercială de acum trei sferturi de veac şi mai dinainte, cu un imagini, de judecăţi şi de transpuneri profetice al lui Carlyle
condeiu care, dacă ar fi mai anecdotic, ar izbuti sâ aducă aminte în Sartor Resartus. Aici, din cele patru propoziţii, mai mult
pe alocuri de Ion Chica. E vorba de vremea apusă pe la 1850, de prezentare decât de tratare, una ştie să aureoleze in treacăt
a anteriilor de abagea sau dc suvaia şi a giubelelor de samur,
a bogasiilor colorate, a carmasiului, mohairului, stofelor de
Orient, de Alep sau de Hios, a postavurilor de Flandra sau
de Franţa, Veriires, Elbeuf, Abbeville sau Sedan. Piaţa
Lipscăi însăşi se închidea. Apărea Viena şi îşi începea faima
marfa engleză. E o enumerare. Intru nimic mai puţin strălucită,
decăt a granzilor din Hernani. «La 1839 Gheorghe Ştefan
Coengiopolu, care deschisese un mare magazin de stofe in Lip­
scani, colţ cu Şelari, aducea abia primii croitori de modă nouă,
pe Coulevrin dela Paris, pe Prinţian şi pe Franke din Viena».
Parcă vedem pe tineretul romantic al timpului, cu redingote
bine lipite pe trup şi cu cravatele largi, lăsate in valuri de
mătase sau de dantele, prin aceste intăi prăvălii de mode.
Figuri iubite, ca Grigore Alexandrescu şi Nicolae Bălcescu,
se imbrăcau la fel. întâia revoluţie a fost a îmbrăcămintei:
Răsăritul şi Apusul s’au deosebit şi s’au ciocnit la început
in croitoriile secolului.
Iată ca o încadrare, Hanul Manuk, in gravura din colecţia Postăvăria Schlesinger în 1933
Olşevschi, cu prispele şi foişoarele lui pe trei laturi şi cu că­
ruţele de Braşov cu coviltir, deshâmate la focurile fumegoasc moda: « Moraliştii, lipsiţi de teme noui la preocupările lor de
din curte. E un fel de gară cu intrepozite de mărfuri a vremii. bibliotecă, se referă, ca să veştejească moda, adică circulaţia
Abia dacă aşezarea de astăzi, ca loc, in inima târgului, şi de în aspecte noui a decenţei, la omul peşterilor, învelit sumar
zidire, cu un sistem de săli şi de ogradă intre case, a Hotelului cu pielea ursului din pădure, pe care cel puţin omul sălbatec
Dada, mai aminteşte de Hanul şi de forfota lui de-acum ştia să-l prindă şi să-l doboare ». Moralişti atât de năbădăioşi
şaptezeci de ani. Altă gravură, din aceeaş colecţie, supune nu ştiu să existe, dar ciocnirea stilistică scapără şi urmăreşte.
meditaţiei noastre pe boierul dela începutul secolului al Ca o ilustrare, un om fără stomac de astăzi şi tras in jos de
XlX-lea, pe care l-a mai găsit Kiselev şi l-au combătut, cu nişte pantaloni prea lungi şi prea largi, se uită îngrozit la
conjuraţii carbonare sau cu zeflemele pariziene, tinerii, copii strămoşii portului din spinare, proiectaţi schematic din camera
ai lui, întorşi bonjurişti şi revoluţionari dela studiile unde-i obscură a trecutului. Sunt aici sălbatecul cu ghioagă şi cu
trimisese şi-i întreţinuse babaca din veniturile moşiei mun­ blană al d-lui Arghezi, hoplitul grec sau legionarul roman,
cite cu robi sau ale Vistieriei, gospodărite de caftanele de toate muşchetarul rezemat în muschetă, dar care şi-a păstrat coiful
treptele. Işlicul e cât un cozonac moldovenesc, înflorit şi re­ cu pană, armura uşoară şi dantelele la genunchi, până la pan-
vărsat peste formă, iar dubucul are înălţimea omului. îndărătul talonarul cadrilat al revoluţiei din Iulie 1830.
acestui stâlp de ţară, îmblănit şi inmătăsat, se vede simbolic Firma Schlesinger a reînviat cu această sărbătorire, astfel
înfăţişată, bunele tradiţii ale negustorilor
noştri.

DESPRE CÂŢIVA ANDREEŞTI. —
Intre Grigorescu şi Luchian ne-am de­
prins dela o vreme să aşezăm tot mai des
şi la un loc înalt pe Andrecscu. Studii
şi monografii au încercat să-i populari­
zeze viaţa, prea săracă in date sugestive,
şi personalitatea, rămasă cu toate acestea
destul de tainică. Muzeele se fălesc de
la o vreme dacă au o pânză de el şi o
scot la vedere. O nouă sală de expoziţie
Evoluţia costumului bărbătesc plastică in Bucureşti a crezut că nu poate
să se inaugureze mai potrivit decât che­
un singur fir de porumb pe un orizont pustiu. Nu ne aflăm, mând publicul la intâia prezentare mai deplină a lui An-
in tot cazul, înaintea unui client al postavurilor englezeşti dreescu. Lucrurile au fost poate puţin cam amestecate, dar
aduse de întâiul Schlesinger impresia a fost puternică. E drept că acest al treilea mare
Poetul Tudor Arghezi şi-a împrumutat condeiul său, care pictor român mai vechiu n'are nici poezia, nici frăgezimea
ştie să îmbrace orice subiect, sigur şi in acelaş timp horbotat. lui Grigorescu, precum nu cunoaşte bucuria culoristică a lui