Page 52 - 1933-11
P. 52

C  R   O   N  I  C   A                                 6 9 3

           codrului.  Pămătufuri  de  lumini,  ca  nişte  buchete,  acopăr  in-   ARTIŞTII   SOARELUI.  —Muzeul  Toma  Stelian  începe
           crângătura  nesfârşiţi.  Prin  câteva  goluri  din  bolti  se  vede   să  aibă  o  specialitate  pe  care  n'o  împarte  cu  niciun  alt
           sau  se  ghiceşte  cerul.  încolo,  ni  do  rare,  decât  tăcerea  închi­  muzeu  din  ţară.  Dela  un  timp  el  adăposteşte  in  fiecare  an
           derii in sine şi a naturii netulburate.          o  expoziţie  străină.  Directorul  lui  îşi  continuă  sarcina  de
            Al  doilea  e  un  studiu  de  copaci,  desprinşi  cu  voinţă  din-   odinioară,  dela  Geneva,  lucrând  pe  calea  artei  la  apropie­
           tr'o  pădure  care  ii  înconjoară  de  toate  părţile,  ţinută  insă  in   rea  dintre  popoare.  Francezi,  Italieni,  Polonezi  şi-au  des­
           tonalitatea  mai  slabă  şi  stearsă  de  fund  decorativ.  Doi  me-   făşurat  in  cursul  anilor  pe  dinaintea  noastră  pictura  şi
           steacâni  monumentali,  ţâşniţi  din  aceeaş  tulpină,  se  despart   desenul  care-i  caracterizează.  E,  de  altminteri,  şi  o  pildă
           şi  se  depărtează  treptat,  cu  jocul  coajei  albe  şi  înflorite,  spre   de  ceeace  sunt  în  stare  să  realizeze  legăturile  create  in
           înălţimile  in  care  se  pierd  înainte  să-şi  desvălue  tinereţea  şi   lumea  de  după  războiu  de  cooperarea  intelectuală.  Ne  aflăm
           freamătul  frunzelor.  Mi-am  adus  aminte  de  alt  studiu  de   in  faţa  unei  exemplificări  a  metodelor  Genevei.  D-l  George
           copac,  plin  de  o  adâncă  mâhnire,  de  pe  coasta  dela  Apremont.   Oprescu  le  mânueştecu  o  adevărată  virtuozitate  şi  scoate  din
           Bucăţile sunt înrudite, tot atât ca stare sufletească, pe cit poate  ele, atăt în străinătate cât şi înăuntrul hotarelor, un maxi-




































                                                 Car cu boi de Andreescu
           ca loc şi timp de creaţie. Mărimea tabloului e destul de însem­  mum.  In  privinţa  aceasta,  atât  istoria  aşezămintelor  pe  care
           nată, cu o înălţime de 67 de centimetri şi cu o lăţime de 47.  le-a  condus  cât  şi  propria  biografie  din  ultimii  zece  ani
             Al  treilea  tablou  e  mult  mai  mic  şi  tratat  altminteri   sunt  deopotrivă  de  pline  de  învăţăminte.  Diplomaţia  culturală,
           (0,06  X  0,09).  E  unul  din  carele  cu  boi  care  ne-au  umplut   nouă  şi  in  afară  de  diplomaţia  politică,  şi-a  găsit  in  acelaş
           dela  o  vreme  pictura,  aşezat  intre  ţărani  şi  ţărance  care  po­  timp  la  noi  un  domeniu  de  activitate  şi  un  reprezentant  la
           pulează  drumul  şi,  prin  inşirarea  lor  rânduită,  ii  dau  lungime   inălţime.  Să-i  urmărim  cea  mai  nouă  din  manifestări  «Ar­
           şi  mişcare.  O  casă  albă  in  verdeaţa  foarte  tare,  îmbogăţeşte   tiştii francezi inspiraţi de Africa» la muzeul Toma Stelian.
           cu  o  greutate  cromatică  statică  toată  clătinarea  de  lucruri  şi   Această  expoziţie  de  două  luni  (23  Octomvrie  —  25  De­
           de  nuanţe  a  unei  lucrări  tratate  gras  şi  tremurător,  in  creste   cemvrie  1933),  care  aduce  unele  strălucite  lucrări  de  pic­
           şi şanţuri de culoare ca o revărsare.            tură,  sculptură  şi  gravură,  a  fost  organizată  cu  înaltul  spri­
             Brăila,  după  Buzăul  unde  şi-a  petrecut  anii  de  profesor   jin  al  Guvernământului  general  al  Algeriei.  In  Catalogul,
           şi  a  avut  viziunea  de  Damasc  a  menirii  lui,  e  astfel  pentru   nu  numai  frumos  tipărit  şi  înzestrat  cu  toate  reproducerile
           prietenii  anei  lui  Andreescu  un  drum  pe  care  trebue  să  se   ajutătoare,  dar  competent  prevăzut  cu  lămuriri  de  tot  felul,
           înveţe  să  meargă.  Lăsând  chiar  la  o  parte  existenţa  colecţiei   se  poate  uşor  găsi  partea  bogată  a  d-lui  Jean  Alazard,  pro­
           d-nei  Alexiu,  s'ar  putea  găsi  acolo  şi  amintiri  despre  viaţa   fesor  universitar  la  Alger  şi  director  al  Pinacotecii  din  acel
           artistului  in  anii ei  cu  cele mai  puţine  ştiri  şi cu cele  mai îna­  oraş  alb  african,  precum  şi  contribuţia  insăş  a  d-lui  G.
            ripate nădejdi. Dovadă şi puţinul împărtăşit acum.  Oprescu.  In  cele  două  prefeţe  cercetătorul  întâlneşte,  alături
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57