Page 52 - 1933-11

C R O N I C A 6 9 3

codrului. Pămătufuri de lumini, ca nişte buchete, acopăr in- ARTIŞTII SOARELUI. —Muzeul Toma Stelian începe
crângătura nesfârşiţi. Prin câteva goluri din bolti se vede să aibă o specialitate pe care n'o împarte cu niciun alt
sau se ghiceşte cerul. încolo, ni do rare, decât tăcerea închi­ muzeu din ţară. Dela un timp el adăposteşte in fiecare an
derii in sine şi a naturii netulburate. o expoziţie străină. Directorul lui îşi continuă sarcina de
Al doilea e un studiu de copaci, desprinşi cu voinţă din- odinioară, dela Geneva, lucrând pe calea artei la apropie­
tr'o pădure care ii înconjoară de toate părţile, ţinută insă in rea dintre popoare. Francezi, Italieni, Polonezi şi-au des­
tonalitatea mai slabă şi stearsă de fund decorativ. Doi me- făşurat in cursul anilor pe dinaintea noastră pictura şi
steacâni monumentali, ţâşniţi din aceeaş tulpină, se despart desenul care-i caracterizează. E, de altminteri, şi o pildă
şi se depărtează treptat, cu jocul coajei albe şi înflorite, spre de ceeace sunt în stare să realizeze legăturile create in
înălţimile in care se pierd înainte să-şi desvălue tinereţea şi lumea de după războiu de cooperarea intelectuală. Ne aflăm
freamătul frunzelor. Mi-am adus aminte de alt studiu de in faţa unei exemplificări a metodelor Genevei. D-l George
copac, plin de o adâncă mâhnire, de pe coasta dela Apremont. Oprescu le mânueştecu o adevărată virtuozitate şi scoate din
Bucăţile sunt înrudite, tot atât ca stare sufletească, pe cit poate ele, atăt în străinătate cât şi înăuntrul hotarelor, un maxi-

Car cu boi de Andreescu
ca loc şi timp de creaţie. Mărimea tabloului e destul de însem­ mum. In privinţa aceasta, atât istoria aşezămintelor pe care
nată, cu o înălţime de 67 de centimetri şi cu o lăţime de 47. le-a condus cât şi propria biografie din ultimii zece ani
Al treilea tablou e mult mai mic şi tratat altminteri sunt deopotrivă de pline de învăţăminte. Diplomaţia culturală,
(0,06 X 0,09). E unul din carele cu boi care ne-au umplut nouă şi in afară de diplomaţia politică, şi-a găsit in acelaş
dela o vreme pictura, aşezat intre ţărani şi ţărance care po­ timp la noi un domeniu de activitate şi un reprezentant la
pulează drumul şi, prin inşirarea lor rânduită, ii dau lungime inălţime. Să-i urmărim cea mai nouă din manifestări «Ar­
şi mişcare. O casă albă in verdeaţa foarte tare, îmbogăţeşte tiştii francezi inspiraţi de Africa» la muzeul Toma Stelian.
cu o greutate cromatică statică toată clătinarea de lucruri şi Această expoziţie de două luni (23 Octomvrie — 25 De­
de nuanţe a unei lucrări tratate gras şi tremurător, in creste cemvrie 1933), care aduce unele strălucite lucrări de pic­
şi şanţuri de culoare ca o revărsare. tură, sculptură şi gravură, a fost organizată cu înaltul spri­
Brăila, după Buzăul unde şi-a petrecut anii de profesor jin al Guvernământului general al Algeriei. In Catalogul,
şi a avut viziunea de Damasc a menirii lui, e astfel pentru nu numai frumos tipărit şi înzestrat cu toate reproducerile
prietenii anei lui Andreescu un drum pe care trebue să se ajutătoare, dar competent prevăzut cu lămuriri de tot felul,
înveţe să meargă. Lăsând chiar la o parte existenţa colecţiei se poate uşor găsi partea bogată a d-lui Jean Alazard, pro­
d-nei Alexiu, s'ar putea găsi acolo şi amintiri despre viaţa fesor universitar la Alger şi director al Pinacotecii din acel
artistului in anii ei cu cele mai puţine ştiri şi cu cele mai îna­ oraş alb african, precum şi contribuţia insăş a d-lui G.
ripate nădejdi. Dovadă şi puţinul împărtăşit acum. Oprescu. In cele două prefeţe cercetătorul întâlneşte, alături