Page 53 - 1933-11

B O A B E D E G R Â U
6^4
de schiţa cu caracter mai vremelnic a lucrihlor de pregă­ fără întrerupere şi unde femeile îşi pun tingirile sau ulcioarele şi
tire, datorit! iniţiatorului român, un adevărat studiu despre aşteaptă până se umplu)! Mişcarea e aproape plastică, de
«Algeria şi Artele in secolele al XDC-lea şi al XX-lea» scris braţ gol ridicat deasupra capului, ca să ţie o amforă reze­
de oaspete francez. Totul e aproape ca o ramă pentru un mată pe Umăr, şi cu pânza căzută împrejur in falduri mari.
mare şi hotaritor nume in istoria pictuni din secolul trecut. Se vede o pornire de aşezare statuară, care e ca o uimire in
Eugene Delacroix, care la 1832 prin călătoria lui în Maroc, faţa unei realităţi neaşteptate. «Fată şezând, văzută din faţă»
propriu zis încorpora artei Africa. Cu acel an incepe ro­ are acea stăruinţă in amănunt, care dă mai multă intimitate
mantismul plastic. Cel literar, izbucnit in Franţa cu revolu­ interiorului şi caracter exoticului. Ceva ieratic pluteşte peste
ţia din 1830 a lui Hernaru, moştenea şi ducea mai departe această figură de solie a Răsăritului. E ca o încântare in
orientalismul asiatic; celalalt introducea orientalismul african. fiecare linie şi in fiecare culoare străvezie de apă.
O anexă de expoziţie, a cărţii romantice, face pe vizitator să Iată-1 pe Fromentin, intr'o singură bucată, « Apeductul
se gândească sau vădeşte deadreptul această răspântie de din Cherchell», cu acea poezie dedtsen şi de colori in al -

Piaţa Guvernământului din Alger de Friesz

drumuri. In tot cazul, pictura a mers mai departe şi mai bastru şi in pembi, care dâ deodată şi atmosfera locului ri
adânc decât poezia. mai cu seamă atmosfera sufletului artistului! Caii focoşi
Ceea ce trebue să atragă dela început sunt cele nu mai arabi, in repaus sau in cavalcadă, pun in pânză o viaţă pe
puţin de 45 de desene ale lui Delacroix. Cele mai multe care liniile mari ale clădirii şi mai ales repetiţia arcurilor
fac parte din colecţiile Luvrului, altele sunt ale Muzeului Niţi- goale, de deschizături ca nişte ferestre, o slăbesc şi o
onal de Arte Frumoase din Alger, ale Muzeului de Arte Deco­ depărtează.
rative sau ale Galeriei Le Garrec ; câteva vin din Colecţia Iată-1, lâsându-1 deoparte pe Gericault cu negrul lui mo­
Profesorului Cantacuzino, şi au putut fi văzute şi la Expo­ numental. lăsându-I şi pe Renoir cu tot felul de schiţe şi dc
ziţia desenului francez de acum doi ani. A fost ca o între­ capete de expresie, pe Dufresne cu « Vânătorii» aproape ca­
cere de colaborări pentru ca marele colorist şi cap de şcoală ricaturali, pe Dufy cu « Maura * din culori de hârtie de
să fie înfăţişat cât mai vrednic de rostul lui de deschizător mătase şi de zaharachi, pe Friesz, palmierat şi însorit, iată-1
de drum. Iată femei din Maroc scoţând apă (poate că nu pe Matissc intr'una din bucăţile cele mai puternice ale Ex­
«scoţând», ci luând apă, pzntrucă linia de fântână arabă care se poziţiei, o odaliscă ţinută in jocuri de stacojiu! E aici
zăreşte in fund, arată că trebue să fie vorba de o ceşnca curgând toată lenea şi toată patima femeii de harem, atât in aşeza-