Page 55 - 1933-11

696 B O A B E D E G R Â U

rea râsturnatâ şi de aşteptare, cât şi in culorile focoase, dar şi de peisagii in humusuri fâlfâitoare sau in nisipuri ţinute in
supte in sine şi cu treptări intre carnea goală şi pânze şi loc de visul unui palmier cu ramurile căzute. Câte un «Târg
muse linuri. de catâri la Bab-el-Kmes • umple deodată intâiul plan sau
Sculptura nu lipseşte. «Tigrul mergând* al lui Barye îşi câte un < Drum in oază » încurcă şi surpă orizonturile. D-l
îndreaptă pasul aproape de paradă, pe când « Capul de Maură * J. Alazard, care in răstimpuri de răgaz a ajuns până sub
frescele mănăstirilor bucovincne şi pe dru­
murile medievale ale Ardealului, încearcă
sâ fie cât mai mult de faţă şi sâ lege cu un
fir de actualitate amestecul acesta de lumi
şi de idealuri.

ROMANII DIN BULGARIA. — Ro­
mânii din Bulgaria au de ce sâ se bucure.
Dupâ mulţi ani, soarta lor a fost din nou
un obiect de discuţie intre oamenii po­
litici ai celor douâ ţâri. Este calea cea
mai sigurâ cit re o deslegare. De multe
ori acţiunea publici de lâmurire poate
duce la ciocniri, care nu sunt totdeauna
in folosul problemei înşişi.
Astfel s’a putut merge atât de departe
încât din unele cercuri naţionaliste de din­
colo de Dunire sâ se tâgiduiasci pani şi
existenţa Românilor din Bulgaria. Am cetit
articole de ziare locale, iscâlite uneori de
publicişti cunoscuţi, cari, dintr’o pornire
absurdi, câutau sâ întemeieze acest punct de
vedere. De pildâ. Românii din judeţul Vi-
dinului n’ar fi decât Bulgari românizaţi.
Un grup compact de sate, fârâ infiltraţii
de nici un fel, intre care au venit mari
savanţi strâini, ca Weigand, ca sâ studieze
fenomene specifice de limbâ româneascâ,
desfiinţate dintr’o trâsâturâ de condeiu po­
lemic! Nu ştiu ce ar putea sâ iasâ de aid
şi dintr’o intreagâ acţiune corespunzâtoare,
care se poate uşor presupune, dar un spirit
de impâcâdune şi de colaborare intre douâ
popoare vecine, strâns legate prin istoria lor
politicâ şi culturali, e cu desâvârşire sigur
câ n’are cum sâ iasâ Cei cari urmâresc o
asemenea colaborare nu pot fi decât cu
hotârire împotriva unor mijloace menite
numai s’o împiedice.
Românii din Bulgaria sunt pentru noi
Femei din Maroc scoţând api.de Delacroix (1799 — 1863) astâzi o problem! tot aşa de indreptâţitâ
şi de vie pe cât sunt Bulgarii din Ro­
al lui Pommicr priveşte inmirimat, ca dintr’un fund de mânia, pentru vecinii noştri. Atunci când se va inţelege
Atlantidi. Arta se face inel şi mai decorativi decât ii e acest lucru şi peste Dunâre, jumâtate din greutate va fi
firea. Ascunse pe dupi geamuri, miniatari ca ale lui Ma- inlâturatâ. Atâta vreme insâ cât acolo se va socoti sau se
homed Racid, pictor al locurilor, «Calif cu legiunile sale*, va câuta din tactic! de politicâ intern! şi extern! sâ se lase
« Vânitoarea », « Flota lui Barbarosa *, vorbesc de emaiuri şi sâ se creadă, intâiu, câ o chestiune a Românilor din Bul­
de porţelanuri cu roşuri şi albastruri arse in cuptoare şi vor­ garia am creat-o noi, ca o contrabalansare, de când s’a ri­
besc in deosebi de Persia şi de caligrafia artei zugravilor ei. dicat chestiunea Bulgarilor din România, şi, in al doilea
E ca un fel de rizvrltire in faţa nivalei şcolilor creştine rând, câ, chiar dac! ar fi putut sâ existe, ea ar fi fost re­
dela Miazănoapte şi o întoarcere la tradiţiile cele mai cu­ zolvat! in intregime, din punctul de vedere al drepturilor
rate ale Asiei. De niciiri vedeniile acestei lumi nu se des­ minoritâţilor, prin legiuiri de o toleranţâ cum nu cunoaşte
prind mai adânci şi mai subţiri ca din gravurile lui Verge-Sa- Europa, vom continua sâ râmânem baricadaţi in douâ poziţii
vrat. Ele se aştern in lungul pereţilor ca un'mers ferit de oameni vrâşmaşe. Legiuirile, de care se aminteşte, nu se simt in