Page 56 - 1933-11

C R O N I C A 697

urmările lor. Statisticile insele, care se fac anume ca s’o copii, gătindu-le cu flori cărarea. Atunci când toată lumea
dovedească, dovedesc tocmai contrariul, cel puţin in ce-i civilizată o sărbătoreşte la Împlinirea vârstei de aur de 73
priveşte pe Români. Pentru o populaţie de altă limbă care de ani, nu se poate ca România s’o uite. Mai ales că, dacă
s’ar putea apropia de 100.000 şi se găseşte in unele regiuni oamenii mari, luaţi de griji, trăiesc mai mult cu clipa, copiii
in aglomerări puternice şi unitare de câte 35.000 — 40-000 ştiu să-şi aducă aminte şi calendarul lor nu cunoaşte decât
de suflete, ca in judeţul Vidinului, nu există nicio singură sărbători. După cum pomul de Crăciun ne-a venit din ţările
şcoală românească. Şcolile româneşti, care fiinţau cu tradiţia reci, încărcat de zăpadă, de lumini şi de legende, la fel şt cu
lor bisericească încă de dinaintea liberării Bulgariei, au fost basmele. Lui Andersen, magul cel nou al copiilor, din Dane­
inchise sau transformate, după un procedeu cunoscut mai marca, ii răspunde din pământul de peste mare, într'un veş­
bine dela Turtucaia, unde, în jurul lui 1907, lucrul a născut mânt mai aproape de literatură, Selma Lagerlof. Vatra focului
proteste şi discuţii diplomatice. Dacă şi-a făcut drum, de o se roşeşte, în jurul lui se adună, in umbra vânătă, ascultătorii
parte şi de alta, dorinţa adevărată a unei rezolvări priete­ din veacuri, viscolul năvăleşte pe coş şi amestecă scânteile
neşti a celor două probleme, intr’o stare astăzi deopotrivă zăpezii cu scânteile pădurii, şi basmul incepe. Sunt zâne şi
de nemulţumitoare, trebue trecut la faptă, prin acceptarea smei de pe vremuri, sunt întâmplări năsdrăvane, dar sunt şi
lor intreagă. Arsenalul de argumente, din vremea când fie- oameni ca noi, visuri şi lupte ale vremii noastre. Copiii mia
care incerca mai mult o amânare, tre­
bue cu vitejie părăsit. O cerem mai ales
noi, prietenii unei apropieri intre Ro­
mânia şi Bulgaria. Cei mai buni mijlo­
citori intre cele două ţări nu pot fi de­
cât aceia din comunitatea lor pe cari
voinţa istoriei i-a lăsat in teritoriul ce­
leilalte. Să căutăm şi unii şi alţii să Ie
asigurăm o viaţă care să-i împingă dela
sine să-şi ia acest rost, de mijlocitori de
iubire şi de pace. Trecutul, dinaintea
celor cincizeci de ani din urmă, ne arată
că lucrul e foarte cu putinţă şi că n’ar
fi vorba decât de o întoarcere la o stare
care ne-a fost timp de secole firească şi
comună.
Iată de ce ne bucură şi ne umple de
nădejde acest început de negocieri intre
oamenii politici români şi bulgari. Ei
nu vor putea porni decât dela reali­
tăţi, iar realităţile, in afară de contro­
versele de amănunt sau temporare, sunt
cele schiţate in rândurile de mai sus.
Aşteptăm plini de încredere.

SELMA, BASMU1TOAREA. —Şco­
lile ar trebui să facă o Suedie din tufă-
nele albe, in care să nu se găsească
decât o singură floare albastră, in capi­
tala gândului ei de astăzi, unde işi pe­
trece bătrâneţele marea povestitoare Selma
Lagerlof, şi strânse în jurul ţării înflorite
să citească pagini din Legendele lui Isus
Cristos sau din Minunata călătorie a lui
Nils Holgersson. Bătrânica ar simţi din
locuinţa ei dela miază-noapte şi ar zâmbi *** * zind vi2uti din de Dtlacroix
'
fericită înaintea acestei închinări copilă­
reşti. Prin atâtea traduceri, începute cu aceea făcută după mân­ ca şi copiii mari, cari li sunt părinţi, pot să stea alături şi să
dra limbă de viking în care povestitoarea a scris. Legendele ia aminte deopotrivă.
Iată întâi chiar povestea povestitoarei! Ea a venit pe lume
sfinte de Ciotori, din 1911, Selma Lagerlof nu numai că nu
ne e străină şi că a intrat in literatura noastră, dar a înfiorat in ziua de 20 Noemvrie 1858. Astăzi, la această vreme târzie
din noapte, când perdelele luminoase ale aurorelor boreale
atâtea inimi tinere şi a fermecat închipuirea la mii şi mii de