Page 58 - 1933-11
P. 58

C R O N I C A                                          7 0 1


           pe  aripi,  chemând  din  când  în  când  pentru  ca  soaţele  râsleţite   EXPOZIŢII   BRANCOVENEŞTI.—   De   câţiva   ani   avem
           si  găsească  drumul  prin  neguri  şi  vifor.  Un  suflet  o  urmăreşte   in Şucureşti, sau foarte aproape de el, un nou local de închinare
           şi  dcla noi şi  a plecat  ca  si întâlnească  lumea pe  care a  făcut-o   pentru  Brâncoveanu,  mult  mai  vorbitor  sufletului  decât  ar
           si  trăiască  In  literatura  copiilor  din  România,  cu  osârdia  con­  fi  putut  să  ajungă  altele  anume  ridicate  in  acest  scop.  Mi
           deiului ei de profesoară după scrisul altei profesoare geniale.  gândesc  la  Palatul  dcla  Mogoşoaia  al  Principesei  Marta  Bi-
             Astăzi,  când  se  împlinesc  şaptezeci  şi  cinci  de  ani  ai  mărci   bescu.  In  liniştea  lui  de  foişoare  cu  flori  şi  vulturi  de  piatră,
           scriitoare  dela  miazănoapte  şi  când  de  pe  tot  pământul  se   răsfrânte  in  ape  pline  de  plute  şi  de  răsărituri  şi  apusuri  de
           îndreaptă  flori  şi  gânduri  spre  casa  albi  unde  îşi  adăposteşte   soare,  e  ca  o  cucernici  şi  mare  aşteptare.  Dacă  se  mai  poate
           vârsta şi visurile, ii punem şi noi înainte, nu numai toţi aceşti  întoarce pe undeva, ca si-şi aducă aminte de viaţă, duhul

























                                    7 f 9

















                                          Expoziţia brâncovencască dela Arhivele Statului


           mici  cititori,  cari  au  fremâtat  pe  paginile  ei,  dar  şi  pe  scriitorii   Domnitorului  mucenic,  numai  pe  aici  il  putem  întâlni.  O
           Români,  in  viaţă  sau  plecaţi  din  ea,  cari  au  scos  din  tronurile   rudi  de  sânge  prin  minunate  legături  şi  o  scriitoare  cu  simţul
           vechi  cu  podoabe  ale  limbii  tot  ce  era  mai  de  preţ  ca  si  îm­  înfricoşatelor  simboluri  i-a  pregătit  acest  loc.  Ea  e  ca  o  preo­
           brace  textul  suedez  in  veşminte  înţelese  şi  primite  pe  malurile   teasă  a  amintirii,  pe  care  mulţi  au  auzit-o  şi  eu  n’am  să  uit
           Dunării  şi  pe  plaiurile  însemnate  de  trecerea  lui  Creangă.   niciodată  ci  m'am  aflat  de  câteva  ori  printre  ei,  chemând  din
           Dela  Biblia  lui  Ulfila,  întâiul  text  got,  păstrat  pe  foi  de  argint   trecutul  de  mărire  şi  de  suferinţă  făptura  iubitului  Voevod.
           la Upsala şi tălmăcit din elineşte in împrejurimile Silistrei, prin   înainte  ca  frumoasa  castelană  de  astăzi,  să  se  hotărască  să
           veacul  al  patrulea,  până  la  Călătoria  Minunată  sau  la  Legen­  restaureze  casa  domnească  dela  începutul  veacului  al  optspre­
           dele  lui  Cristos  şi  la  scriitorii  români  de  azi  cari  le*au  tradus,   zecelea,  cu  sfat  de  cărţi  de  artă  şi  de  învăţaţi  şi  meşteri  price­
           e  mult,  e  adâncul  fără  fund  al  altor  civilizaţii.  Dar  in  ele  se   puţi,  mi-aduc  aminte  că  primăvara,  conacul  din  faţă,  unde
           vede  o  legături  care  nu  s'a  rupt,  cu  acea  lume  tainici  dela   locuia  pe-atunci  familia  Bibescu,  se  acoperia  de  sus  până  jos
           miazănoapte,  şi  ne  pare  bine  ci  putem  gândi  la  ea,  stând   de  perdeaua  unor  trandafiri  agăţători,  roşii  in  luna  Mai  ca
           de  departe  înaintea  Selmei  Lagerlof  încărcată  de  ani  şi  de   o  draperie  de  purpură.  Dincolo  ruina,  cu  singurele  coşuri
           daruri.                                          înalte  italiene  ieşite  din  acoperiş,  cânta  ca  din  nişte  tulnice
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63