Page 59 - 1933-11
P. 59
703 B O A B E D E G R Â U
ale pustiului. Am avut totdeauna fiori înaintea acestei revăr minunea să aducă in ţară pe strămoşul ei, care aşteptase in
sări de sânge, in plimbârile mele studenţeşti pe un drum mănăstirea iustiniană de unde Moise adusese Tablele Legii,
bitut pe acele vremuri, de dinainte de râzboiu, de câtre foarte peste 23*3 de ani. El are acea trăsătură gânditoare şi puţin
puţini. Dupâ ce Palatul s’a înălţat in vechea strălucire, a fost tristă, care parcă întrevede, cu douăzeci şi opt de ani mai
ca o rană care s’a închis şi trandafirii roşii n’au mai înflorit. de vreme, sfârşitul fără nădejde pentru el şi ai săi. Dacă va
Ei s'au schimbat poate in porumbeii cari se rotesc peste curte, fi ridicat intr’adevăr vreodată in rândul sfinţilor, chipul care
gungurind prerafaelit in cerul înalt. va trebui inveşnicit şi făcut icoană va trebui să fie, nu cel
Anul acesta aşezâmintele brâncoveneşti, intre care se păs de Domn in putere şi mărire, ci acesta. E un chip care a su
trează viu numele Domniţei Bălaşa, au avut gândul frumos ferit şi va fi in stare alminteri decât oricare altele să asculte
Constantin Biâncoveanu şi spiţa lui
al unei expoziţii de amintire. Mulţi colecţionari s’au grăbit suferinţa şi s’o ducă pe umeri, pentru căpâtarea mângâierii
să conlucreze. Sarcina aşezării a fost încredinţată râvnei şi până la Jeţul Celui Prea-înalt.
iscusinţei tinere a d-lui Emil Vârtosu. Ceea ce a izbutit d-sa să Intr’o vitrină se găseşte jurnalul lui Constantin Brânco-
înfiripeze şi arate, timp de o lună, unui Bucureşti uimit, c veanu, scris de mâna lui. Ioan Românul traducea pe la 1693
vrednic de cea mai bună recunoaştere. Sala cea mare a Arhi din italieneşte calendare cu prevederi ale astrologilor, potri
velor Statului s’a îmbogăţit de ană şi de motive brâncove vite pentru ţările noastre. Domnul le lua cu sine şi făcea în
neşti. semnări pe foile albe despre tot ce i se părea vrednic să fie
In fund şi urmărind pe oaspe dela intrare, regal in rama păstrat. Manuscrisul cel fără preţ se găseşte astăzi in stăpâ
lui de aur, întâmpină însuşi Domnitorul dela 1700. Tabloul nirea Principelui C. Basarab-Brâncoveanu. însemnările de
e o copie, destul de bună, după ponretul descoperit anul aici au mai folosit odată cronicarilor contimporani, ca să-şi
trecut de Marcu Beza la Muntele Sinai şi apărut pentru in- scrie cronicile lor. Astăzi stăm înaintea lor, cu obrazul lipit
tâia oară in colori in «Boabe de grâu ». O reproducere foto de geam şi cu ochii aburiţi fără pricină, ca să buchisim scrisul
grafiată, in mărime aproape naturală, a fost dăruită de re cel frumos şi ferit uneori in criptograme tainice. Viaţa de
vistă Academiei Române. Principesa Mana Bibescu a făcut atunci apare de-avalma, cu mărunţişurile de fiecare zi sau cu