Page 9 - 1933-11
P. 9
O. TAFRALIi MUZEUL DE ANTICHITĂŢI DIN IAŞI 651
Tezaurul de la Voineşti, descoperit în via d-lui din preajma acestuia, câteva pietre sculptate, des
Băisan şi donat de d-sa muzeului prin prefec coperite în pământ cu prilejul facerii temeliei
tura judeţului, se alcătueşte din diferite podoabe acestei clădiri, şi provenind din palatul domnesc,
de argint, aparţinând artei orientale musulmane: care în veacul al XVII-lea, probabil, înlocuise
brăţări, zorzoane pentru cai, cercei mari, o ca pe cel vechiu, a cărui construcţie se ridică până
taramă de cingătoare aurită, etc. înaintea lui Ştefan cel Mare. Este o serie întreagă
Din grupul obiectelor diverse fac parte: 1. nu de căpiţele în stil corintic al Renaşterii ale unor
meroase monete moldoveneşti şi străine, cele mai coloane uriaşe.
multe în bronz, câteva în argint şi vreo două Atât sculpturile provenind din curtea Facul
sprezece în aur (polone şi veneţiene).
Atragem atenţia asupra a două din ele:
una a ţarului bulgar Aron II, alta a
lui Sigismund Bathory, amândouă de
argint.
Regretăm lipsa marii noastre colecţii
de monete moldoveneşti ale diferiţilor
domni, precum şi unele străine, tri
mise în Rusia în 1917, împreună cu
tezaurul ţării şi cu alte diferite colecţii
preţioase ale muzeelor din Bucureşti.
2. Câteva discuri smălţuite, care îm
podobesc bisericile lui Ştefan cel Mare
alcătuind şiruri paralele decorative sub
streaşină.
3. Câteva pomelnice în lemn de la
bisericile din judeţul Botoşani, donate
de regretatul meu elev Iulian Laurenţiu
Neagu.
4. Un vas mare de bronz, care se
zice că este unicul exemplar păstrat
al vedrei domnitorului Cu za.
5. Două foi tipărite, foarte intere
sante: Primul număr al Gazetei ro
mâneşti:, tipărit la Iaşi în 17 Aprilie
1929, donat de elevul meu d-1 Cosma,
şi un afiş al Teatrului Naţional din
Iaşi, din 1848, anunţând reprezen
tarea piesei lui Bebel « Femeea za-
luză». Acest afiş cred că este o piesă
unică. El a intrat în colecţiile muzeu
lui odată cu alte obiecte, lăsate prin
testament de regretata nepoată a lui
Vasile Conta, d-ra Mariana Conta-Kern-
bach. Tot de pe urma acestei mo
şteniri muzeul posedă şi un disc ro
tund smălţuit, încadrat, provenind de
la biserica din Bălineşti, zidită de marele lo tăţii de Medicină cât şi cele de la Palatul Ad
gofăt Tăutu, sfetnicul lui Ştefan cel Mare. ministrativ, dovedesc că influenţa Renaşterii
începuse să se manifesteze puternic în Moldova
F) Sculpturi
încă din veacul al XVII-lea înlocuind pe cea bi
In grădina muzeului, din lipsă de spaţiu, sunt zantină şi gotică.
expuse multe pietre sculptate, foarte interesante. D-na Climescu şi d-1 N. Crupenski au donat
Câteva căpiţele cu volute ionice şi două statui fiecare muzeului câte un fragment în marmoră
cu personagii culcate, fără capete, din care unul al unei lungi inscripţii persane, orânduită pe două
reprezintă pe Meleagru, provin din ograda Fa coloane, găsite în pământ în ogrăzile caselor lor
cultăţii de Medicină din Iaşi, unde probabil se situate pe str. Carol şi despărţite azi prin str.
ridica odinioară un palat sau o casă boerească. Asachi. Nu cunosc încă conţinutul acestei ins
Regretatul arhitect Berindei, autorul palatului cripţii foarte îngrijit lucrate, cu litere în relief.
Administrativ din Iaşi, ne-a permis să ridicăm Ea aparţinea probabil unei clădiri şi împodobia o