Page 13 - 1933-12

CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMANE 7i*

Antichităţi. In privinţa achiziţiilor s’a stabilit o netele şi medaliile ce se emiteau ori se descoperiau,
înţelegere între cele două instituţii care păstrau dar şi persoanele particulare din toate regiunile
colecţiile: Academia Română trimitea Muzeului ţării şi din ţinuturile româneşti subjugate se gră­
toate monetele antice pe care le achiziţiona, iar biră să contribuie la îmbogăţirea ei.
Muzeul la rândul lui trimitea Academiei monetele D. A. Sturdza a creiat la Academia Română şi o
şi medaliile româneşti ce obţinea. bibliotecă numismatică. încă în 1877 Ş* 1878 Ioan
Dar cele două colecţii aveau şi o altă notă co­
mună: erau nişte colecţii închise, al căror material
nu era pus la dispoziţia cercetătorilor sau amatorilor,
ci putea fi utilizat numai de conservatorii colecţiilor.
De aceea, multă vreme acest material numismatic,
atât de important şi de valoros, n’a putut contribui
la propăşirea ştiinţei noastre numismatice, decât
în măsura în care a fost utilizat de către D. A.
1
Sturdza şi M. C. Sutzu pentru studiile lor ).
Este adevărat că aceşti doi numismaţi au desvoltat
o activitate ştiinţifică destul de întinsă, dar ea n’a
putut fi continuă. Căci D. A. Sturdza devenind
un mare om politic şi ocupând în diferite rânduri
demnităţile cele mai înalte în Stat, nu s’a mai
putut ocupa decât prea puţin de numismatică şi
s’a mulţumit să îmbogăţească necontenit colecţia
Academiei. Publicaţiile sale numismatice, atât de
apreciate, se opresc în 1893, dar achiziţiile de
monete şi medalii pentru colecţia Academiei con­
tinuă cu atât mai mare sârguinţă cu cât autoritatea
şi prestigiul său deveniau mai preponderente. Nu
numai ministerele şi celelalte autorităţi ale Statului
M. C. Sutzu

Ghica dăruise în acest scop mai multe opere fun­
damentale (Mionet, Eckel, Cohen, etc.). Numărul
lor a fost completat de Sturdza prin alte lucrări de
specialitate şi prin procurarea revistelor mai în­
semnate numismatice.
La rândul său M. C. Sutzu a început să desvolte
dela 1884 o foarte bogată activitate ştiinţifică, pu­
blicând, mai ales în revistele străine de specialitate,
studii foarte apreciate asupra numismaticii şi me­
trologiei antice. Deşi a ocupat şi el situaţii înalte,
ca cea de director general al poştelor sau de gu­
vernator al Băncii Naţionale, a avut timp destul

în «Convorbiri Literare* din 1678; Bibliografia numismaticei
române in «Anualele Societăţii Academice* tom. XI (1879);
Nouă descoperiri numismatice româneşti in « Analele Academiei
Române* tom. VIII (1885) şi privirea generală asupra mo-
netelor Domnilor moldoveni şi munteni in «Etymologicum
magnum Romaniae », cuvântul ban (III, 1893, col. 2428 urm.).
Primele publicaţii ale lui M. C. Sutzu au fost: £talons
D. A. Sturdza ponderaux primitifs el ungots monetaires in « Revista pentru
istorie, arheologic şi filologie »II (1884); Introduction â ret ude
se întrec să trimită pentru colecţia Academiei mo- des monnaies de ritalie antique în « Revue Numismatique *
din 1887 şi 1889; Nou vel Ies recherche' sur Ies origines et Ies
‘) Lucrările ce a mai publicat D. A. Sturdza in domeniul rapports de quelques poids antiques (idem 1895); £tude sur
numismaticei sunt: Memoria asapra numismaticei român* in Ies monnaies impdriales romaines (idem 1899); Poids et mon­
«Columna lui Traian» din 1877 ţi in « Analele Societăţii naies de Tomis în « Memoires du Congris internat, de nu­
Academice » tom. X (1878); Numismatica Români, conferinţă, mismatique > 1900.