Page 15 - 1933-12
P. 15
7«4 B O A B E D E G R Â U
posibilitatea înfiinţării lui. Traducerea în fapt a Române, profesorul I. Bianu, de a pune în serviciul
acestui proiect în cadrul Academiei Române era ştiinţei bogatul material numismatic ce se găsia
acum, la 1910, cu mult mai lesnicioasă, deoarece în depus in colecţia acestei instituţii şi care, deşi se
primul rând Academia Română poseda o colecţie completa mereu prin achiziţii noui, nu era studiat
foarte bogată de monete vechi româneşti şi de de multă vreme nici măcar de întemeietorul colecţiei.
De altfel, d-1 I. Bianu se lupta de mult să creieze
în legătură cu Academia Română o serie de insti
tute ştiinţifice, care să adune şi să cerceteze toate
izvoarele necesare pentru studiul limbii şi istoriei
româneşti. In acest scop a înfiinţat biblioteca Aca
demiei Române, menită să cuprindă toate publi-
Moneti daci (tip muntean)
monete medievale străine, cum şi o colecţie com
pletă a medaliilor româneşti. De altă parte, acum
existau un număr destul de mare de specialişti,
dintre cari se putea recruta atât personalul de con-
Stater de aur KOZO.V (tipul
dinarului lui Iunius Brutus)
caţiile româneşti; a adunat şi organizat minunata
colecţie de manuscrise şi documente româneşti şi
a dat cel mai devotat concurs lui D. A. Sturdza
pentru îmbogăţirea preţioasei colecţii de monete
româneşti. Şi după cum biblioteca şi colecţia de
manuscrise şi documente erau puse de mult la
Moneti barbară (rip Thasos) dispoziţia cercetătorilor şi contribuiseră la publi-
ducere al viitorului cabinet numismatic, cât şi
cercetătorii cari să studieze materialul monetar.
In sfârşit, D. A. Sturdza ajunsese la o vârstă foarte
înaintată — se apropia de 80 de ani (născut la
Drahmă de argint din Histria (Istria)
carea unor lucrări de cea mai mare importanţă
pentru cunoaşterea limbii şi istoriei noastre, tot
astfel doria să deschidă cât mai curând şi colecţia
Mone:i barbari (tip cu capul lui Ianus)
1833) — şi ţinea să-şi realizeze proiectul cât mai
era în viaţă. La rândul său, M. C. Sutzu devenise
in 1909 membru al Academiei Române şi, cum
renunţase la orice alte situaţii, putea să-şi rezerve
Monetă de bronz din Histria (Istria)
numismatică, spre a da putinţă specialiştilor să
utilizeze şi monumentele monetare pentru lă
murirea mai deplină a vieţii şi culturii poporului
nostru în trecut.
Manetă barbară (tip Larissa)
Toate aceste motive au determinat pe conducă
toată puterea sa de muncă pentru propăşirea ca torii Academiei Române să decidă înfăptuirea ca
binetului numismatic proiectat. binetului numismatic în anul 1910.
La toate acestea se adăuga marele interes cultural Dar, fiindcă pentru studiul întregii evoluţii mone
ce-1 urmăria directorul şi bibliotecarul Academiei tare dela noi nu erau suficiente monetele bă-