Page 23 - 1933-12
P. 23
722 B O A B E D E G R A U
ziţie de monete, medalii şi obiecte arheologice, Astfel, in secţia numismatică se dă cea mai mare
Cabinetul Numismatic a participat în mod efectiv atenţie monetelor care s'au bătut şi au circulat la
şj la congres şi la expoziţie. noi din cele mai vechi timpuri şi până în prezent,
Dar cu acest prilej institutul nostru a fost repre iar celelalte trec pe planul al doilea.
zentat numai prin numismatul său, căci M. C. In secţia medalistică se au în vedere în primul
Sutzu părăsise această lume în ziua de 3 Iulie, în rând medaliile româneşti, apoi cele străine privi
vârstă de 93 de ani. toare la Români şi numai în al treilea rând cele
străine fără nici o legătură cu noi.
In secţia metrologică se strâng pondurile an
tice sau moderne care s'au întrebuinţat în ţara
noastră şi apoi cele străine care pot servi pentru
comparaţie.
Tot astfel în secţia sigilografică locul întâiu îl
ocupă sigiliile româneşti şi apoi vin cele străine.
Secţia numismaţi*-». Materialul acestei secţii este
grupat în trei clase: monete antice, monete
româneşti, monete străine.
I. Monetele antice se grupează la rândul lor în
următoarele:
1. Monete greceşti de mare circulaţie în Dacia,
reprezentate în mod cronologic prin:
a) Cyzicenii de electru (aur alb), care au circulat
Pond de plumb din Callatia (Mangalia)
în Dacia în veacurile al V-lea şi al IV-lea în. d. Cr.
Materialul Cabinetului Numismatic. O privire ge
nerală asupra materialului aflător în Cabinetul
Numismatic al Academiei Române, va lămuri şi
mai bine importanţa şi valoarea ştiinţifică a acestui
institut.
Conform cu scopul ce urmăreşte Cabinetul
Numismatic, acest material este grupat în urmă
toarele secţii:
x. Seqia numismatică, in care intră monetele de
toate speciile care interesează Cabinetul.
2. Secţia medalistică, cuprinzând medaliile şi
insignele.
3. Secţia metrologică, în care se cuprind pon-
durile.
Ei au forma mai mult ovală decât rotundă şi re
prezintă pe faţă un cap de divinitate sau de mu
ritor, un satir, un sfinx, un leu, o chimeră, un bou,
un berbec, etc., dar totdeauna însoţite de figura
unei lacherde (ton), care este simbolul acestui
oraş. Pe revers nu se găseşte nici o figură, ci numai
un pătrat incus.
b) Staterii de aur şi de argint ai regelui macedo
nean Filip II (359—336), cari sunt cele dintâi
monete care au avut o circulaţie mai intensă în
Dacia. Staterii de aur reprezintă pe faţă capul lui
Apollon, iar pe revers un car cu doi cai (bigă) şi
Pond de plumb din Callatia (Mangalia)
numele regelui 0/.4//7/7O)’.
Staterii de argint au pe faţă capul lui Zeus, iar pe
4. Secţia sigilografică, în care intră sigiliile. revers un călăreţ în galop şi numele regelui
Pentru fiecare secţie s'a căutat şi se caută a se <PI Al II fi OY.
colecţiona şi clasa în primul rând materialul care Natural că atât staterii de aur cât şi cei de argint
poate reprezenta evoluţia monumentelor respec s’au bătut în diferite ateliere din Macedonia şi de
tive în ţara noastră şi numai în al doilea rând cel aceea găsim pe reversul lor sigle, care indică ate
referitor la ţările străine. lierul sau gravorul.