Page 24 - 1933-12

CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI POMANE 723

c) Stateri de aur şi de argint dela Alexandru cel tice, care se aliaseră cu Mithradate contra Roma­
Mare (336—323), cari s'au introdus în comerţul nilor.
Daciei, în urma expansiunii extraordinare a comer­ e) Tetradrahmele din Thasos au avut o circulaţie
ţului greco-macedonean din timpul acestui mare extraordinar de intensă în veacurile al II-lea şi I-iul
cuceritor. în. d. Cr. atât la noi, cât şi în toate ţările Europei
Staterii de aur reprezinţi pe faţă capul Pallas sudestice. Ele aveau pe faţă capul zeului Dionysos,
Atenei, iar pe revers o Victorie ţinând în mâna cu coroană de iederă şi flori de viţă, iar pe revers
dreaptă o coroană, în stânga un semn de biruinţă. figura lui Hercule, stând în picioare rezemat în
Cei de argint au pe faţă capul lui Herade, aco­ măciucă si cu blana leului nemean pe braţul stâng.
perit pe creştet şi pe ceafă cu blana leului nemean; Legenda: 11PAKAEOYZ Z QTHPOZ BAZIQN.
reversul lor reprezintă pe Zeus, şezând pe scaun Din cauza marelui număr de monete emise, se
şi ţinând în dreapta o acvilă, în stânga sceptrul găsesc şi astăzi o mare mulţime de variante.
(Zeus Aetophoros). Legenda: AAE3ANAP0Y f) Drahmele din Dyrrachium sunt ultimele mo­
sau BAZIAEQZ AAEEANAPOY. nete greceşti, care au circulat în Dacia în cantitate
Monetele lui Ale­ mai mare. Epoca lor
xandru cel Mare s’au este veacul I în. d. Cr.
bătut în cantităţi cu Reprezintă pe faţă o
mult mai mari decât vacă cu viţel sugând,
ale lui Filip, în nenu­ pe revers un pătrat cu
mărate a t e l i e r e din două despărţituri în­
Europa, Asia şi Egipt. stelate.
De aceea siglele de pe 2. Monete greceşti di­
a c e s t e raonete sunt ferite. In aceasta grupă
foarte variate. intră toate monetele
De altă parte, mone- greceşti care au circu­
t e 1 e acestui suveran lat în Dacia în mod
răspândindu-se a t â t sporadic sau nu au cir­
de mult, au pus stă­ culat de loc la noi. Ele
pânire pe toate pieţele sunt clasate după sis­
greceşti şi de a c e e a temul geografic obiş­
după moartea lui Ale­ nuit în numismatică.
xandru au continuat 3. Monete pontice.
să se bată în foarte Deşi sunt tot monete
multe regiuni monete greceşti, dar fiindcă au
de aur şi argint cu ti­ fost emise de oraşele
purile pieselor s a l e . greceşti de pe coasta
Chiar şi oraşele greceşti dacică a Mării Negre,
de pe ţărmul dacic al formează pentru noi
Mării N e g r e , ca de o categorie separată.
pildă Callatia (Manga­ Ele sunt piesele bătute
lia) şi Odessos (Varna) în oraşele Istria, Cal­
au bătut astfel de mo­ latia, (Mangalia), To-
nete până în veacul al II-lea in. d. Cr. şi poate şi mis (Constanţa), Dionysopolis (Balcicj şi Tyras
mai târziu. (Cetatra Albă), atât în epocile când acestea erau
d) Staterii de aur şi tetradrahmele de argint dela comp ect autonome, cât şi în timpul cât au fost
Lysimac, regele Traciei (323—281), care audrculat supuse imperiului roman.
şi ei în mare număr în Dacia, chiar şi după moartea In legătură cu ele sunt monetele oraşelor pontice de
acestuia. pe coasta Traciei şi ale celor din Chersonesul Tauric.
Staterii de aur reprezintă pe faţă capul divini­ Tot în această categorie intră monetele bătute
zat al lui Alexandru, iar pe revers pe Pallas de regii sciţi şi traci din aceste regiuni.
Atena sezând pe tron şi ţinând în mâna dreap­ 4. Monete barbare, adică bătute de popoarele
tă o Victorie (Pallas Nikephoros). Legenda: autohtone din Dacia şi din ţările vecine. Ele se îm­
part în trei grupuri: 1. monetele Dacilor, care sunt
BAIIAEQZ A YZIMAXOY.
bătute de diferite triburi dace şi reproduc tipurile
Tetradrahmele de argint au aceleaşi tipuri şi staterilor de argint ai lui Filip II al Macedoniei,
aceeaş legendă. ai lui Alexandru cel Mare şi ale tetradrahmelor
Şi monetele lui Lysimac au continuat să se bată din Thasos, sau alte tipuri hibride; 2. monetele
multă vreme după moartea lui; ele au fost imitate barbarilor vecini, ca Pannonii, Boii etc. 3. imi­
chiar în veacul I în. d. Cr. de oraşele noastre pon­ taţiile barbare din anchititate.