Page 56 - 1933-12

C R O N I C A

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii

• GÂND ROMÂNESC ». — Una din durerile Ardealului atâtea amintiri şi cu drumuri trase odată pentru totdeauna.
românesc, în materie culturali, este lipsa unei reviste repre­ Sunt şi aşezăminte care au murit de mult şi nimeni nu bagă
zentative. Autori singuratici, scriind pentru sufletul lor şi de seamă. Intre noi nu se mai păstrează decât tiparul şi moşte­
pentru un cerc de cetitori, cari ii aşteaptâ în răstimpul uneori nirea lor, pentrucă datoria şi-au implinit-o în alte timpuri şi
lung dela o cane la alta, pământul de istoria, de cântăreţi şi de nu s*au priceput să se inmlâdieze după cele schimbate de
gânditori economici sau religioşi dintre munţi, ne dârueşte astăzi. Una din încercările de înnoire ale « Astrei *, poate cea
ca şi în trecut şi mai mult decât atunci, cu prisosinţă. Ei nu mai îndrăsneaţă, este experienţa ei clujană, din care « Gând
pot insă înlocui o publicaţie periodică, deşi ea ii presupune. românesc • nu e decât o ramură înflorită de Mai. * Transil­
Toată fierberea de gânduri şi de năzuinţe dela zi la zi, in care vania », revista dela Sibiu, care e cealaltă • Astră *, n’a mai
sunt toate putinţele, cele ce sunt chemate să ia fiinţă, precum putut să iasă anul acesta decât intr’un singur număr, mai
şi cele ce sunt împiedecate şi aşteaptă împrejurări mai priel­ mult cu rostul de dare de seamă de activitate anuală. Clujul,
nice, lupta de păreri şi inmănuncherea in grup de acţiune care e mult mai puţin bisericesc, avocaţial şi bancar, cu res­
a celor asemenea, limpezirea pornirilor unei generaţii şi a pectul vârstei aşezate şi al ierarhiei cu ani de stagiu, e stă­
bunurilor sufleteşti de o valoare statornică nu-şi pot găsi pânit în schimb de tineretul universitar. Cadrele profesorale
rostire decât in foile vioaie ale unei reviste. Lucrul acesta şi doctorale ale secţiilor literare şi ştiinţifice, trebuiau să se
e atât de adevărat, cel puţin pentru cultura românească din umple In cele din urmă de puterile lor năvalnice. Nu era vorba
ultimul secol, hotăritor in atâtea privinţe, încât momentele numai de o contribuţie a tinerilor, care e firească şi s'a întâm­
ei de căpetenie sunt însemnate nu de o carte, d de câte o plat in toate timpurile, ti de o conlucrare cu drepturi egale,
revistă. Să amintim numai de «Convorbiri literare * şi de şi chiar de mai mult.
« Sâmănătorul». Trebuinţa unei asemenea publicaţii în Ardea­ Tineretul ardelenesc de astăzi a trecut insă prin altă şcoală
lul de după Unirea cu ţara era atât de simţită încât a deşteptat şi are alte idealuri. Nu vreau să le schiţez. Fac numai recenzia
iniţiativa chiar in scriitori pe cari el ii adăpostea numai întâm­ unei noui publicaţii periodice. Dar nici nu e nevoie, pentrucă
plător. « Gândirea »a apărut întâi la Cluj. Când întemeietorii au ele se oglindesc destul de limpede, aşa cum era şi de aşteptat,
plecat au luat insă cu ei şi acest steag desfăşurat şi potrivit în paginile acelei publicaţii.
pentru alte câmpuri de luptă. Ardealul a rămas să-şi caute « Gând românesc • mărturiseşte chiar prin titlu o solidari­
singur publicaţia care să-l reprezinte. O vreme el şi noi am zare răspicată cu tot trecutul nostru cultural. Oricare ar fi
crezut că ea e « Societatea de mâine *, legată mai cu seamă de preocupările şi visurile Ardealului contimporan, el nu e un
problemele sociale. Astăzi o altă revistă, veche abia de o jumătate produs de generaţie spontană, cu an de naştere 1918. Unirea
de an şi care s’a întors la problemele tradiţionale ale Ardea­ sufletească e mult mai veche. Cea politică n'a fost cauză, ci
lului, de caracter mai mult literar şi general cultural, « Gând mai curând urmare a celei dintâi. Ceea ce e nou e insă că
românesc », luptă pentru acelaş loc. Să încercăm să deosebim, Ardealul îşi recunoaşte o înfăţişare proprie, pe care nu mai
cu ce drepturi, mai ales că avem la îndemână destule elemente caută să şi-o dreagă şi să şi-o schimbe după un prototip cen­
in cele şapte numere ieşite până acum. tral, ca pe vremuri, ti s’o adâncească şi s’o aşeze armonic
« Gând românesc * încearcă dela început să împace două in rândul celorlalte întrupări ale sufletului românesc. Analiza
mari contraziceri, mai vădite dincolo de munţi decât la noi. şi introspecţia, atât pentru fiinţa individuală înzestrată cât şi
E drept că aceasta ii dă un program ideologic, dar nu-i pune pentru stările colective, merg mână in mână cu trebuinţele
mai puţin oarecare plumb in avânt. Revista e scoasă de « Astra ». de sinteză şi de popasul cu perspective largi. Putem să întâlnim
Asociaţia nu poate şi nu trebue insă să-şi uite cei peste 70 de aci un Ardeal neaşteptat, rupt de înrâuririle şi de şovăelile pe
ani de viaţă. Ea e mai cu seamă Ardealul de odinioară cu care i le credeam încă pentru mulţi ani aşezate ca un jug pe