Page 57 - 1933-12

7 5 6 B O A B E D E G R Â U

grumaz. Ne temeam de o atmosferă mat mult grea, germanică, prezent in fiecare clipă. Ii dorim să ajungă revista unde se
şi iată-ne intre subiecte şi un stil cunoscut. Redactorii au ştiut adună şi poate fi intâlnit Ardealul de astăzi, cu tinereţea lui
să iasă din folklorul şi ţărănismul neprelucrat şi să ne ducă pietroasă şi hotărită, căutând la cel mai bogat cer cu stele
pe marile drumuri ale literaturii şi spiritualităţii europene, care i s'a boltit vreodată peste creştetul iubit. Ea, sau acea
începem să băgăm de scamă că Ardealul se găseşte, nu numai publicaţie pe care o aşteptăm de acolo, singură, va fi in stare,
geografic, mai la Apus decăt noi. Transilvanismul helvetic. nu numai să ne fie o călăuză la cealaltă lume, mai inchisă şi
mai puţin cunoscută, a Ardealului, dar să-i deschidă şi ei
porţile către noi ale unei înţelegeri şi conlucrări.
KOS KÂROLY. — Revista scriitorilor din Ardeal strânşi
in societatea cu acelaş nume, « Erdelyi Helikon », sărbătoreşte
in numărul ei din Decemvrie pe arhitectul şi scriitorul Carol
K6s. Contribuţii, care sunt mai mult decât omagii ocazionale,
pun in lumină, in acelaş timp cu personalitatea sărbătoritului,
diferite aspecte din cultura transilvană. Românii nu lipsesc
nici ei. Pictorul Demian ne-a infăţişat cu toată cinstea, atât
prin rândurile scrise cât şi prin portretul, de o sigură, nobilă şi
frumoasă factură. Otto Folberth, scriitorul şi noul director al
liceului săsesc din Mediaş, a schiţat o călătorie la casa artistului,
pe drumuri de ţară, la Stâna, in ţinutul Călăţelelor. Cei mai de
seamă conaţionali s'au grăbit sâ fie de faţă la implinirea a 50
de ani ai celui mai iubit dintre ei. Ilustraţii, cu aspecte din
felurita activitate a lui K6s, clădiri de case de locuinţă, de
biserici sau de muzee, desene pentru cărţi de poezie sau de
proză, originale şi indrăsneţe, împodobesc paginile. Artistul
e printre noi, nu numai in imagina răsfrântă din sufletul
prietenilor şi admiratorilor, dar şi in opera insăş.
L-am cunoscut întâia oară la o adunare anuală a societăţii.

K6s Kiroly

descoperit mai mult ca formulă politică decăt culturală, atăt
de concetăţenii noştri Unguri şi Saşi, căt şi de oameni politici
de peste hotare, se arată cu totul altceva decăt se gândeau
că poate să iasă din el vănturătorii lui. « Gând românesc * e
cea mai luminoasă dovadă. Revista aceasta, care încearcă, fără
să vrea, să lichideze trecutul, aşa cum ar încerca şi au să în­
cerce toate concentrările de puteri, in orice domeniu s'ar orga­
niza ele in Ardeal, dă la iveală un adevăr, valabil in aceeaş
măsură şi pentru ceilalţi, deşi pentru ei in inţeles negativ.
Cultura românească e in căutarea marei ei unităţi. Silinţele
locale sau regionale cu cât sunt mai vii şi vor să ia cunoştinţă de
sine şi sâ se întrupeze in creaţii de o valoare generală, au
mereu inainte câmpul intreg de lucru. Ele capătă putere dela
el, in acelaş timp şi in aceeaş măsură in care il cresc şi-i
dau imprumut din podoabe. Legătura prea urmărită programatic
a literaturii şi vieţii sufleteşti a Saşilor şi Ungurilor din Ardeal
cu literatura şi viaţa sufletească a Germaniei şi Ungariei nu
putea decât sâ ajute din parte-i, unirea intr’un singur trun-
chiu a formelor noastre de gândire şi a visului de artă de pe
cele două povârnişuri româneşti ale Carpaţilor. Izolarea, care Kos Kiroly, desen de Demian
trebuia realizată numai dintr’o lăture şi spre paguba vieţii
unitare româneşti, se prăbuşea dela sine. Cei cari o propovă- Ne poftise in castelul lui de deasupra Mureşului, baronul
duiau şi o menţineau, ii simţeau, pe de altă parte, toată apă­ Kemeny. E acelaş castel, luat ca stemă pentru societatea
sarea, şi au sâ i-o simtă tot mai dureros. Nefirescul se răz­ literară, înfiinţată acum câţiva ani intre zidurile lui bătrâne,
bună totdeauna. şi pentru revistă, care il poartă falnică pe piept. Se vorbea de
• Gând românesc » ne intâmpinâ încrezătoare, cu tot acest probleme scriitoriceşti sau de vânătoare. Dacă n’ar fi fost
fund de probleme, pe care il vedem numai noi sau ii este şi ei rândurile frământate ale scriitorilor ziarişti şi proletari, te-ai fi