Page 59 - 1933-12

7 5 8 B O A B E D E G R Â U

tori de stil şi de armonie. Dcla sfârşitul anului trecut Aca­ trebue urnit şi cu ajutorul umerilor, cu solii pe cai mândri,
demia de înalte Studii Comerciale şi Industriale a început cu târgurile cu drept de Magdeburg, cu Domnul alături
si aibl şi o valoare de muzeu de arti plastici. Ea s'a împo­ de Doamnă şi de Curte, primind daruri de vamă şi cercetând
dobit cu cea mai mare picturi murali pe care o are pini mărfuri. Se simte cum se întorc, îndărătul acestor întâmplări,
acum ţara. Numai bisericile ministirilor din Bucovina, cu pagini de cronică sau foi de scrieri mai noui despre domnia
tot exteriorul lor, dela streaşină pini la faţa pământului, şi drumurile de negoţ ale lui Alexandru cel Bun. Alaiul se
acoperit de fresce multicolore, pot pune alituri ceva asemă­ măreşte, începe să ne fie cunoscut, ne înconjură cu însăşi
nător ca întindere. lumea noastră, cheiuri de porturi modeme, vagoane de tren,
turnuri de sondă de petrol, schelete de oţel de elevatoare
de cereale, vapoare venite din toată lumea, negustori şi ha­
mali, marinari şi vieriţe sau cusâtoare de pânze şi velinţe.
Sunt vreo sută de persoane, însă într’un cadru atât de fe­
lurit şi de bogat încât par fără număr şi răsfrâng in sine in-
tr’adevăr icoana unei vremi întregi. Iată istoria ţării ro­
mâneşti şi a poporului ei, ca producător şi negociator de
bunuri, scrisă intr'o singură pagină, e drept că de o sută de
metri pătraţi, dar caldă in tonuri şi sugestivă in imagini
mai mult decât orice arhivă şi bibliotecă.
Aceste «câteva scene din istoria negoţului românesc » au
acoperit marele perete al aulei, de o concavitate de peste
doi metri adâncime pe o înălţime de 13, printr'o încordată
muncă de nouă luni puse in studii şi schiţe, şi de trei luni,
intr’o vacanţă, în faţa uriaşului şevalet. E o pictură in ulei,
terpentin şi ceară, pe o tencuială de ipsos lucrată de d-nu
Becker şi Guşti, care înseamnă in Întâiul rând o grea pro­
blemă tehnică plastică. Aşa insă cum schelele au căzut şi
a rămas numai această sărbătoare de culori, tot ce a premers
lucrarea trece pe al doilea plan, ca o preocupare numai de
specialişti. Noi să pătrundem in sală, împreună cu tot au­
ditorul unui curs sau al unei conferinţe. In lumina unor mici
faruri, priveliştea aceasta neaşteptată ni se arată ca venind
de foarte departe, prin cristalul unui aquariu. Albastrul şi
portocaliul, care sună mai puternic din orhestraţia cromatică
a mărci compoziţii, mângâe şi umplu de bucurie ochiul.
Toată sala care priveşte se încadrează, întregeşte şi continuă
Ilustraţie de K6s Kiroly pentru un volum de versuri al lui visul de artă al pictoriţei. Arta se împleteşte cu viaţa şi-şi
Lajos Apnly schimbă darurile, confundându-le. Suntem numai un episod
de actualitate, încă o scenă de istorie, care se va inoi cu fie­
Am urmărit lucrarea d-nei Cecilia Cuţescu Storck, dela in- care rând de martori şi privitori, oricât le vor plăcea să se
tiile schiţe şi mai dinainte, din zilele meditaţiei şi ale răsco­ urmeze anii şi deceniile.
lirii prin biblioteci. M’am urcat cu artista pe schele, care
se înălţau in cinci etaje, cu scări şi cu treceri de echilibrist, CONFERINŢELE PEN-CLUBULUI DIN CLUJ. — în­
in tot golul aulei celei mari. Am văzut cum se desface ca dintr’o fiinţarea unei subsecţii a PEN-Clubului României cu scriitori
ceaţă şi prinde trup treptat toată această lume care spune maghiari la Cluj a stârnit oarecare nedumerire. Ca un fel de
povestea negoţului românesc din cele mai vechi timpuri până răspuns şi ca o împlinire de punct de program, colegii noştri
astăzi. E o inşi rare liniştită şi fără sfârşit de fapte şi de oa­ au pus la cale un ciclu de conferinţe despre legăturile literare
meni, aşezaţi in straturi, care sunt de perspectivă şi sunt dintre Români şi Unguri. Ele trebuiau să se ţie încă din Mai,
şi de istorie, cresc treptat din fundul sccolilor, ajung până dar s’au amânat pentru toamnă. De n'ar fi fost decât aceste
la noi şi se duc mai departe. Acest mers cu braţe încărcate conferinţe, şi indreptâţirea şi folosul subsecţiei ar fi fost dove­
de produse ale pământului, mai mult decât partea episodică, dite. Un lucru care nu s’a mai încercat niciodată şi părea încă
dă mişcare, viaţă şi tinereţe fără bătrâneţe întregului. pentru multă vreme cu neputinţă, organizarea unei acţiuni
Cerul de pantocrator al bolţii e tăiat de muchia albastră de cunoaştere şi prin urmare de apropiere intre reprezentanţii
a Mării Negre. Pe valurile care bat picioarele de piatră ale celor două naţiuni cu cea mai mare înrâurire asupra opiniei
Chiliei şi Cetăţii Albe se leagănă purtate de pânze pline de publice, se încerca şi izbutea acum. Aş zice chiar că încercarea
vânt corăbii dela începutul plutirii pe apă In aceste locuri: era cu atât mai valoroasă cu cât pornea, nu dela noi, d de
un catarg fenician, vâsle subţiri greceşti, fregate veneţiene, dincolo. Momentul e aproape istoric şi meritul, indiferent
cu leul de aur al lui San Marco, şi genoveze, cu Maica Dom­ dacă intenţia s'a putut realiza chiar cum mijise la inceput
nului aplecată peste Sfântul Prunc, pânzare iuţi moldove­ înaintea ochilor sau mai puţin, rămâne in intregime colegilor
neşti. Apoi se arată ţara cu drumurile ei vechi, unde carul noştri unguri. întreprinderea poate fi reluată şi îmbunătăţită.