Page 62 - 1933-12

760 b o a b e d e g r A u

profesor de liceu Dr. Iancso Elemer despre poetul Ady in ziarele locale de atunci sala vechiului teatru naţional unguresc
reflexele lui faţă cu Românii. Ar merita si fie cunoscuţi de din str. Cogălniceanu de azi, era suprainghesuită, deşi erau
ambele părţi in întregime. In rezumat se constată ci Ady temeri ci in zăduful din Iulie lumea nu se va duce la teatru.
avea puternici convingerea despre necesitatea împrietenirii Intre ascultători foarte mulţi Unguri de seamă. Millo însuşi
celor două popoare vecine şi avizate unul la altul. De aceea s’a declarat foarte mulţumit de calda prietenie cu care a fost
a avut de suferit, nu numai dela alţii defiimiri, ci a suferit întâmpinat din toate părţile. Totuş au fost, se vede, şi cârco­
taşi. Dintr’o declaraţie publicată in ziare
de directorul teatrului, Fejerviri Joscf, se
vede că fusese bănuit de a fi încasat
sume mari pentru concesionarea sălii, in
timpul când erau de făcut reparaturile
in vederea nouei stagiuni şi in contra
legământului care-1 avea ca dogmă teatrul
maghiar din Cluj, să nu permită niciunei
alte limbi să răsune pe scena lui afară de
cea maghiară. Fejerviri declară neted ci
n'a cerut şi n'a primit nicio sumă de
bani pentru sală şi a făcut această unici
excepţie, de a permite unei trupe de altă
limbi si joace, numai din pură prietenie
pentru ţara vecină de unde a venit.
Va si zici: acecaş dificultate de tot­
deauna. Au fost şi sunt de amândouă
părţile oameni cu suflet dornic de pace,
care numai pe temeiu de bunăvoire se
poate clădi şi susţine, dar sunt şi con­
trari. Aşa în trecut, aşa şi acum. Se
găsesc mulţi cari vor să lucreze pen­
tru buna inţelegere, pe baza cunoaşterii
in intimitatea sufletului siu. Cu intuiţia proprie unor poeţi reciproce şi a comunităţii de interese. Dar nu au toată liber­
simţea ci, daci nu se apropie prin buni înţelegere, urmează tatea de acţiune, faţă de mediul înconjurător. S’a simţit şi in
tragicul inevitabil, care a venit. El şi-a strigat acest cuget conferinţele acestea că, deşi mulţi le aprobă şi ascultându-le
adine, a fulgerat, a mustrat şi a implorat pe toate coardele le găsesc la locul lor, totuş propagandă nu li se face. Deşi se
Înfrăţirea, dar ca o Casandri a plâns in zadar pe ruinele unei anunţa in ziare ţinerea lor şi deşi aveau loc in clubul ziariştilor,
iluzii in cursul războiului. Acesta a fost şi tragicul lui personal. ba ascultătorii erau aproape toţi, ca să nu zic exclusiv ziarişti,
Din acest motiv a căutat el prietenia lui Goga, căruia i-a scris totuş după conferinţele aplaudate aceiaşi ziarişti nu se mai
in temniţa din Seghedin şi i-a dedicat versuri. Spune cum ocupau de ele şi nu scriau nicio dare de seamă. Parc’ar fi fost
s*au cunoscut cei doi poeţi mai târziu in sanatoriul Doctorului un cuvânt de ordine dat.
Cosmuţa din capitala ungară, şi cum s*au îmbrăţişat, in pre­ Relev acest fapt şi-l semnalez, confirmându-I cu semnă­
zenţa mai multor scriitori şi artişti. Citează sguduitoare con­ tura mea ». — IU* Ddiana.
fesiuni făcute de Ady intr’o conferinţă asupra raporturilor
ce ar trebui si fie intre Unguri şi Români. Constată conferen­ PARCURI ZOOLOGICE. — Când s’a scris aci despre
ţiarul ci ţăranii in satele amestecate, se inţeleg foarte bine, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Bucureşti, astăzi Muzeul Dr.
numai aşa numiţii intelectuali nu ajung atât de uşor de acord. Gr. Antipa, s’a amintit şi de unele începuturi de grădină
Crede că operele de cunoaştere reciprocă ar trebui sistemati­ zoologică. Vizitatorii Parcului Carol dela intemeere, din 1906,
zate, ca să poată produce şi aprecierea reciprocă. şi până in preajma războiului celui mare, işi aduc aminte
A cincea conferinţă a avut loc la 9 Decemvrie in acelaş local de frumoasele colecţii de animale, şi in deosebi de păsăretul
al clubului ziariştilor dela hotel New-York, vorbind d-1 Dr. de baltă şi de Dunăre, care înviorau malurile lacului, parte
Kovics Iosef despre « Matei Millo in Cluj *. in cuşti şi parte in libertate. Muzeul el însuşi a avut in sub­
Tânărul ziarist, cu frumoasă pregătire, face un istoric al solul lui un Aquariu, plin de innotul cotit şi scânteetor al pe­
mişcării teatrale româneşti in Ardeal, incepând cu primele ştilor. Apoi această lăture a organizării noastre culturale a
Începuturi de pe vremea vlădicului Grigorie Maior dela Blaj. fost surpată de vremuri.
Ajunge apoi a constata că la 1870 a fost şi Matei Millo in Târziu după aceea, acum doi ani la Constanţa şi anul trecut
Guj, cu o trupă de x6 persoane. A găsit in biblioteca liceului în Bucureşti, s’au auzit propuneri venite s’o reînvie. In oraşul
reformat de aci un placat prin care se anunţa a doua repre­ de Mare era vorba de un Aquariu, iar in Capitala ţării, de
zentaţie, ce se dădea drept mulţumită pentru buna primire o mare grădină zoologică. Alte griji au amânat din nou mă­
a celei dintâi din 16 Iulie. Redactat in două limbi paralele, surile practice de realizare. D-1 R. I. Călinescu, un specialist
placatul dă programul pieselor mărunte ce aveau să se pre­ şi un pătimaş al ideii, ne dă, cu un gând tot pe atât de infor­
zinte. lorgu dela Sadagura, Cimpoerul şi Kira Nas tas ia. După mare generală cât şi de propagandă, expunerea de mai jos