Page 7 - 1933-12
P. 7

4








              Sesterţ dela Traian, revers Podul peste Dunire   Sesterţ dela Traian, revers Victorie incoroniod un trofeu

          CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE


            Primele colecţii numismatice la noi. Deşi România   astăzi.  Monetăriile  imperiului  roman  şi  ale  celui
          este  una  dintre  ţările  cele  mai  bogate  în  monete   bizantin  au  bătut  în  diferite  rânduri  monete  mari
  k       antice  şi  medievale,  colecţionarea  acestor  monu­  de  aur  şi  de  argint,  pe  care  împăraţii  le  distri­
          mente  culturale  ale  trecutului  n'a  început  la  noi   buiau  la  ocazii  solemne  personagiilor  importante.
          decât  foarte  târziu,  în  apropierea  anului  1830.   Aceste  monete  de  mărimi  neobişnuite  nu  cir­
          Aceasta  pare  cu  atât  mai  curios,  cu  cât  în  toate   culau  în  comerţ»  ci  se  purtau  ca  podoabe,  prinse
          timpurile  poporul  nostru  —  indiferent  de  clasă  so­  în  rame  bogate  de  aur  sau  având  numai  toarte
          cială  —  a  manifestat  un  fel  de  interes  mistic  faţă  de   din  acest  metal.  Astfel  de  medalioane  antice  s’au
          banii  vechi,  întrebuinţându-i  în  special  ca  exvoturi,   găsit  şi  la  noi;  un  tezaur  unic  compus  din  14
          în  formă  de  salbe,  ce  se  atârnau  la  icoanele  Maicii   piese  de  aur,  din  cele  mai  mari  ce  s'au  bătut
          Domnului sau ale altor personagii sfinte.        vreodată, s’a descoperit în 1797 la Şimleul Sil-
            De  asemenea,  utili­                                                   vaniei şi au fost depuse
          zarea  monetelor  vechi                                                   în  Muzeul  imperial  din
                                                                                         1
          ca  podoabe  a  fost  tot­                                                Viena ).  Ccnform  tra­
          deauna obişnuită la noi.                                                  tatului  de  pace  dela
          Afară  de  cercei  şi  bră­                                               Saint  Germain  (1919)
          ţări,  se  făceau  din  ele                                               ele  ar  fi  trebuit  să
          colane,  iar  piesele  mai                                                t r e a c ă   în  posesiunea
  i
          frumoase,  de  aur  ori                                                   ncastră, dar până astăzi
          de  argint,  se  prindeau                                                 n’am  reuşit  să  le  recu­
          in  rame  de  aur,  îm­                                                   perăm.
          podobite  cu  p i e t r e                                                    In  timpurile  m  a  i
          scumpe,  şi  serveau  ca                                                  noui,  începând  cu  vea­
          broşe sau medalioane.                                                     cul  al  XVI-lea,  apar
            Uneori  găsim  mo­                                                      din  nou  în  ţările  din
          nete vechi încrustate în                                                  centrul  şi  apusul  Eu­
          pereţii  vaselor  sau  pa­                                                ropei  piese  mari  de
          harelor  de  metal,  ori                                                  argint  de  câte  2,  3,  4,
          intercalate  în  coliere                                                  6  şi  10  taleri  şi  piese
          scumpe; foarte adeseori                                                   mari  de  aur  de  câte
          se confecţionau din ast­                                                  2,  5  şi  10  ducaţi,  care
          fel  de  monete  butoni                                                   de  asemenea  nu  cir­
          de  manşete.  De  altfel                                                  culau  în  c o m e r ţ ,   ci
          şi astăzi monetele vechi                                                  erau  bătute  în  m  o  d
          împodobesc   adeseori                                                     special  spre  a  fi  între­
          a c e l e   de  cravată  sau                                              buinţate  ca  podoabe.
          lanţurile  ceasornicelor                                                  La  noi,  de  asemenea,
          de  buzunar;  cele  de                                                    piesele  de  aur  de  25  şi
          aur  şi  de  argint  sunt                                                 de  50  lei,  bătute  cu  o-
          u n e o r i   decorate  cu   Medalion de aur dela inspiratul Valens (Şimleul Silvaniei)  cazia  jubileului  regelui
          pietre  preţioase  încru­                                                 Carol  I  (1906)  sau  în
          state în câmpul monetei şi servesc ca bijuterii.  amintirea încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei
            De  altă  parte,  în  toate  timpurile  s'au  bătut  mo­
          nete  de  tipuri  şi  mărimi  speciale,  spre  a  servi  ca   *)  Const.  Moisil,  Comori  arheologice  din  România  Mare  în
          obiecte  de  podoabă  şi  obiceiul  acesta  persistă  şi  «Cronica Numismatici şi arheologici» 111(1922) p. 1 urm.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12