Page 8 - 1933-12
P. 8
7<>6 B O A B E D E G P A U
Mana (emise în 1927), sunt lătăreţe şi subţiri şidin- Odată cu ocupaţia militară rusească din 1828—
tr'un aur foarte galben, spre a putea servi ca podoabe. 1834 cercul colecţionarilor din Bucureşti s’a mărit
In acelaş scop au servit mult timp la Români mone- cu câţiva ofiţeri ruşi, cari erau şi ei pasionaţi pentru
tele austriace de aur de 5 sau ioducaţi, numite *lefţi*, monetele vechi. Astfel era Vladimir de Blarenberg,
sau cele ruseşti de 10 şi chiar 30 de ruble, ca şi cele fiul unui mare arheolog şi cumnat al marelui ban
turceşti asemănătoare ca formă şi mărime. O specie M. Ghica; Karneef, care cât timp a stat în ţară şi-a
de monete de aur şi de argint, fabricate în mod spe strâns o frumoasă colecţie de monete antice, mai
cial spre a servi ca podoabe şi care s'au întrebuinţat ales din vechea aşezare romană dela Celei şi cu
mult la noi, au fost cele cu Sf. Gheorghe, patronul concursul marelui vornic Alex. Filipescu; în sfârşit
călăreţilor (S. Georgius equitum patronus), bătute Nic. Mavrus, directorul general al carantinelor,
in monetăriile ungureşti şi austriace. care, fiind obligat prin atribuţiile acestei funcţiuni
începuturile colecţionării de monete vechi în să viziteze foarte adeseori localităţile de pe amân
scop ştiinţific apar două malurile Du
în acelaş t i m p în nării, a putut să-şi
toate ţinuturile ro formeze in s c u r t
mâneşti. Ele se da- timp cea mai bogată
t o r e s c puternicii şi mai valoroasă co
mişcări de renaştere lecţie numismatică
culturală, care s’a din toată ţara *).
manifestat la noi în Şi catalogul colec
primele decade ale ţiei lui Mavrus ni
veacului al XlX-lea. s'a păstrat; el poartă
In Ţara Româ titlul Catalogul me
nească cel dintâiu daliilor Mavrus şi
colecţionar mai în are trei p ă r ţ i : 1.
semnat a fost ma Monete din diferite
rele ban M i h a i l ţări (Attica, Egina,
G h i c a, care în regi şi oraşe din Ma
preajma anului 1830 cedonia, regi din Si
era unul dintre cei ria, oraşe din Iliria,
mai pasionaţi ama regi din Egipt). 2.
tori de antichităţi de Familiile romane. 3.
aci. El îşi formase împăraţii romani *).
o colecţie de mo Dar Mavrus n’a
nete antice, com desfăşurat numai o
pusă mai ales din activitate de colec
piese bătute de ora ţionar. Stabilindu-se
şele vechi greceşti definitiv în ţ a r ă ,
de pe ţărmul Mării după plecarea Ruşi
Negre. Catalogul a- lor, el a devenit un
cestei colecţii ni s' a m a r e îndrumător,
păstrat; el poartă in Medalion de aur dela Constanţiu II (Simleul Silvaniei) atât în arheologie,
teresantul titlu: Mes cât şi în numisma
loisirs ou amusemens numismatiques, ou deicription tică. Ioan Ghica ni-1 arată consacrând o zi pe săptă
d’une serie de medailles antiques grecques et co- mână spre a lucra cu prietenii săi arheologi şi numis
loniales romaines. Cuprindea în t o t a l 556 de maţi. Primii săi colaboratori au fost Aug. Treb.
piese ’). Laurian şi Cezar Bolliac; mai târziu D. Berindei,
In acelaş timp cu banul Ghica se îndeletniceau D. A. Sturdza, M. C. Sutzu şi Alex. Odobescu *).
cu adunarea monetelor antice amatori ca doctorul Dintre aceştia s'au ocupat în mod special cu nu
Ioan Răsti, care-şi formase o colecţie de vreo 200 mismatica Bolliac, Sturdza şi Sutzu.
de piese greceşti; marele vornic Alex. Filipescu, Astfel s’a format în Bucureşti nu numai un grup
vornicul Alex. Nenciulescu şi un Geanoglu, despre de colecţionari numismaţi, dar şi un curent pu
care nu avem informaţii mai precise *). l ternic pentru promovarea studiilor de numismatică.
l ) Odobescu, Opere complete, III (ed. 1908), p. 217; Moisil *) Ghica Ioan, Scrisori, III (ed. 1914), p. 383; Moisil Const.,
Const., Colecţia de monete a marelui ban Mihail Chica in D. A. Sturdza şi numismatica românească in « Buletinul Soc.
♦ Cronica Numismatici şi Arheologici», VII (1927), p. 51. Num. Rom.*, XI (1914), p. 42 um.
*) Vîrtosu Em.. Glosă numismatică in ■ Buletinul Soc. Num. *) Se afli in arhiva d-lui prof. Dr. I. Cantacuzino.
Rom. », XXI (1926), p. 19. *) Ghica, /. c.