Page 15 - 1934-01

6 a B O A B E D E G R A U

care a nouri legi, încasările au ajuns aproape situaţia de 12 până la nenumăratele teatre de reviste, teatru de operă, con­
luni a anului trecut. Cu păstrarea aceluia? debit, care n'are certe şi nenumărate manifestări zilnice impozabile. Capitala
de ce să se micşoreze, venitul impozitului până la sfârşitul nu e lipsită. Aproape jumătate din tot ce dă impozitul plăteşte
anului va putea să se apropie de cel din 1931. Pentrucă starea Bucureştiul. Aceasta înseamnă cam 35 lei de cap de locuitor.
de astăzi a pieţei e mai rea decât cea de atunci, înseamnă In schimb, întreg judeţul Ilfov, faţă de această sumă, nu în­
că realizările sunt, proporţional, cu mult mai mari. Fiscul seamnă intr’adevăr nimic: 59.291 de lei, dintre cari 33.642 lei
are de ce să fie mulţumit. dela cinematograf şi 25.648 dela celelalte spectacole.
Numaidecât după Bucureşti urmează Timişoara, sau, mai
exact, judeţul Timiş-Torontal, care e mult mai bun decât
Ilfovul, din punct de vedere fiscal. El a realizat 3.756.556
lei, din cari 3.278.368 lei dela cinematograf şi 478.188 dela
celelalte spectacole. Socotind că Bucureştiul are o populaţie
de şase ori şi ceva mai mare decât Timişoara, rezultă că pro­
porţia încasărilor e aceeaş. Această comparaţie iese in folosul
Timişoarei, pentrucă Bucureştiul are mult mai mare mişcare şi
populaţie flotantă venită din celelalte judeţe şi frecventatoare
cu patimă a spectacolelor lui.
Urmează Clujul, care cu cei 2.482.773 lei» 2.047.274 lei
dela cinematograf şi 435.499 •«> dela celelalte spectacole, cu
o diferenţă in minus de peste un milion şi un sfert, repre-
zintând o jumătate din totalul propriilor încasări şi o treime
din acela al Timişoarei, rămâne destul de mult îndărăt. Une­
ori trebue cercetat, ca să se dea de rostul acestor diferenţe,
inexplicabile pe căile obişnuite, dacă in unele oraşe nu func­
ţionează instituţii culturale proprietare de cinematografe sau
organizatoare de spectacole, care se bucură, datorită calităţii
lor, de simţitoare scăderi de taxe.
Judeţe cu peste un milion de Ici încasări mai sunt, in or­
dinea sumelor realizate. Arad cu 2.022.37X lei, Prahova cu
1.677.692 lei. Bihor (Oradea) cu 1.485.804 lei. Braşov cu
1439.125 lei, Lăpuşna (Chişinău) cu 1413.778 lei. Iaşi cu
1.262.551 lei. Brăila cu 1.152.122 lei. Cernăuţii cu 1.144.994
lei. Judeţul cu cele mai mici încasări e Cahulul cu 13.506
lei (din cari 625, mai puţin de 3 lei pe zi, dela cinema­
tograf).
Repartizând pe mari regiuni ca să se poată avea o pro­
porţie exactă, aceste încasări, când însă trebue să se ţie seamă
de suprafaţă, număr de locuitori şi centre orăşeneşti. Mun­
Biserica din Ogretin, de Bella St. Pavlowiich tenia stă în frunte cu 25443-966 lei, după care se înşiră Tran­
silvania cu 11412.302 lei. Banatul cu 4470210 lei. Moldova
In afară de suma globală încasată şi de asemănările, pline cu 3.418.015 lei. Basarabia cu 2.075 242 lei. Bucovina cu
de învăţăminte, cu ceilalţi ani, ceea ce dă un interes deosebit 1446.831 lei, Dobrogea cu 1.178.127 lei şi la urmă Oltenia
şi ajută la înţelegerea vieţii locale apare insă mai mult din cu 1.101.213 lei. Ministerul de Finanţe poate scoate de aid
sumele parţiale repartizate pe judeţe. o hartă a puterii fiscale a diferitelor regiuni; pentru noi ea
Cel mai bun contribuabil, cum era de aşteptat, e Bucu- înseamnă o imagine, dacă nu a puterii culturale in sine, care
reştiul. El singur a adus 21.728.846 lei, dintre cari 18.842.285 mai are şi alte forme de exprimare, dar a activităţii tea­
lei dela cinematografe şi numai 2.886.561 dela toate celelalte trale, dnematografice şi artistice a ţării, stabilite, prin mij­
spectacole, de care, începând cu cele trei teatre permanente locul indirect, al impozitului pe spectacole.

Turism, sport, educaţie fizică

COJOACELE IERNII. — O veste de zăpadă a coborit până cerul însorit, sau pe Ia Ogretin spre văile Bâscelor şi a Buzăului,
la noi din munţii Prahovei, dar nu din cei călcaţi de skiori, stăpânite de aburii de Mioriţă ai Penteleuluif Săniile cu tălpi
dela Predealul Bucegilor, ci mai aproape de Prcdealui Telea- cioplite din topor ale localnicilor sau cariolele autorităţii,
jenului. Cine mai sue acum drumurile cu pomi înfăşuraţi in Pe aceleaşi drumuri au trecut insă de curând alte roţi,
şube de ghiaţâ, care duc pe la Mâned spre trecătoarea Bra- îmbrăcate in cauduc şi învârtite liniştit de nevăzutele motoare,
şovului dela Bratocea, cu vedenia de argint a Ciucaşului in Automobilul cel mândru se oprea din loc in loc, anume ca să