Page 21 - 1934-01

a B O A B E D E G R Â U

I. Istorii*. Restaurarea tipografiei din Blaj e me­ «măji* sau chintale din materialul acelei tipo­
ritul nepieritor al Episcopului Petru Pavel Aron. grafii, ca să poată vărsa din el noui litere de tipar.
începuturile acestei tipografii datează, însă, de mai Acest material tipografic era rugat directorul să-l
demult. Se ştie că clerul românesc din Ardeal pună la dispoziţia parohului unit din Cluj-Mă-
înfiinţase o tipografie încă la 1683 în Sebeş, Alba. năştur. Acelaş lucru îl mărturiseşte şi tipograful
De aici, tipografia a fost mutată la Alba-Iulia. Petrus Tekeld în « Smerita închinare » (Votiva ap-
precatio), tipărită la Blaj în 1760, unde spune: «Iară
noi care ne obosim de sârg în această tiparniţă,
suntem ce suntem, din mila Preasfinţiei Voastre,
ca zidiţi din nimica». De tipografia lui Aron se
interesează şi contele Konigsegg-Erps; generalul
Karolyi din Ungaria; baronul Dietrich; episcopul
rutean din Muncaciu. Această tipografie restaurată,
«considerabil creată, sporită, mărită », episcopul
Aron o testează, la 18 Iulie 1756, Seminarului
Bunei-Vestiri, întemeiat de el, precum mai testase
acestui seminar şi alte proprietăţi. De atunci ti­
pografia aceasta poartă numele de Tipografia Se­
minarului din Blaj.
Privilegiul tipografiei. Remarcabil e că episcopul
Aron a obţinut dela Maria Teresia dreptul de a
tipări regulamentul regimentelor româneşti de
graniţă, precum şi diferitele patente relative la
urmărirea fugarilor. Pentru tipărirea acestora,
fiscul a plătit tipografiei 191 floreni renani. Ea
a stabilit totodată şi o censură pentru toate căr­
ţile ce urmau să se tipărească în această tipografie.
Cărţile de cuprins religios aveau să fie censurate
de episcop şi de teologul lui; cele politice, de
Episcopul Petru Pavel Aron guvernul ţării. Când aceeaş împărăteasă a în­
găduit tipografului Kurtzbock, în 1770, să im­
Acolo a tipărit Mitropolitul Atanasie, făuritorul prime cărţi în limba sârbească, grecească şi alte
Unirii, Kyriacodromionul sau Cazania. După moar­ limbi orientale, urmaşul lui Aron, episcopul Ata­
tea lui Atanasie (f 1713), au urmat timpuri ne­ nasie Rednic, a făcut întâmpinare că singură tipo­
favorabile pentru o activitate tipografică: revoluţia grafia din Blaj e îndreptăţită să dea la lumină
lui Francisc Rakoczi II; vacanţa scaunului mi­ cărţi religioase pentru Români.
tropolitan; mutarea scaunului la Făgăraş; luptele La 29 Octomvrie 1771, guvernatorul conte
politice ale lui Inochentie Micu; turburările reli­ Auersberg se adresează episcopului Rednic cu
gioase provocate de sârbul Visarion Sarai ş. a. următoarele trei întrebări: 1. Care e starea de
Episcopul Klein, cu toate acestea, se gândeşte acum a tipografiei? 2. Ce fel de cărţi se tipăresc
încă la 1735 să restaureze tipografia din Alba-Iulia, în ea? 3. Ce orânduială e cu privire la censura
însărcinând pe călugărul iezuit Hundegger din cărţilor? La aceste trei întrebări ale guvernului,
Sibiu să procure tipar nou, foarte necesar « naţiunii din însărcinarea episcopului răspunde ieromonahul
române şi cultului dumnezeesc *. împrejurările Iosafat Devay, directorul de atunci al tipografiei.
neprielnice, amintite mai înainte, dar mai ales La întrebarea întâia, răspunde că tipografia de
surghiunirea lui la Roma, zădărnicesc acest gând acum e în stare să dea la lumină toate cărţile trebuin­
bun. La 14 Octomvrie 1746, împărăteasa Maria cioase pentru slujba dumnezeiască, precum şi cele
Teresia cere părerea guvernului ardelean, unde şi şcolare, latineşti şi româneşti, pe seama elevilor.
cu ce mijloace s'ar putea înfiinţa o tipografie Aminteşte, apoi, că încă mitropolitul Atanasie a
pentru uniţi, având aceştia datoria de a folosi cărţi tipărit câte o carte; apoi că tipografia a trecut
rituale proprii, nu de cele tipărite în străini. dela el la urmaşii săi Giurgiu Pataki şi Micu Klein.
Episcopul Âron, îndată după numire, repară, pe Această mărturie a directorului Iosafat Devay o con­
cât poate, vechea tiparniţă şi începe să tipărească firmă şi Predoslovia lui Vasilie Kostandin dela « Stra-
cele mai trebuincioase cărţi. Despre cărţile tipă­ stnic», tipărit la Blaj în 1753, unde se spune: «Şi
rite, îndată după această restaurare, vorbeşte aflând cum că din zilele Preasfinţitului, şi în
episcopul Aron la 30 Decemvrie 1754, într’o scri­ Domnul repausatului Kyr Athanasie, Mitropolitului
soare adresată episcopului latin din Oradea. La Belgradului: până în vremile de acum, a noastră
26 Februarie 1755, el se adresează directorului tipografie în măhramă s’au ţinut învălită...».
tipografiei academice din Cluj să-i vânză 2% Este, prin urmare, inexact ceea ce susţine Vasilie