Page 22 - 1934-01
P. 22
IOAN GEORGESCU: TIPOGRAFIA SEMINARULUI DIN BLAJ 3
Popp în numita disertaţie despre tipografii, când şi cu ascultare cătră dregătorii voştrii mireneştiî,
spune că, după Unire, tipografia clerului româ şi să ştiţi, că înlesnirea greutăţilor sărăci mei în
nesc a fost luată de Iezuiţi şi dusă la Cluj. Cărţile curând se va înfiinţa...*
ce pretinde el că s'ar fi tipărit în această tipografie La întrebarea a doua a guvernatorului Auers-
confiscată la Cluj, nu s’au tipărit cu literele acestei berg: « Ce fel de cărţi se tipăresc ? *, călugărul
tipografii, d cu literele tipografiei academice, pre Iosafat răspunde: toate cărţile româneşti, tre
cum rezultă chiar din indicaţiile bibliografice, buincioase slujbelor bisericeşti. Astfel, afară de
dtate de el. In continuare, la acest punct, iero un Menologhion (Mineiu) ce se află tocmai sub
monahul Iosafat aminteşte de privilegiul acestei censură, un catehism, aprobat de Biserica Romană.
tipografii de a tipări exdusiv ea cărţi pentru ne Pe lângă cărţile româneşti, se imprimă şi latineşti,
voile duhovniceşti ale Românilor, precum şi despre ca cele filosofice şi teologice ale lui Ioan Dama-
jertfele însemnate aduse de episcopul Aron pentru schinul, apoi învăţăturile creştineşti ale părinţilor
restaurarea ei. Aceste jertfe, am văzut, au fost reale.
Privilegiul, însă, ca toate cele acordate de străini,
a fost aproape numai iluzoriu.
Iată, în adevăr, care sunt, după informaţiile ce
avem, «patentele * împărăteşti, scoase în tiparniţa
Blajului:
[1784?] «Cele mai jos însemnate necuviinţe să
strică şi deosăbit să opresc *. 14 articole privitoare la
raporturile dintre « domnii locurilor » şi iobagii lor.
«Typărit în Blaj cu Typariul Seminariului *. O
însemnare de mână cu chirilice: «Anul 1784*.
— 1 foaie: 17,3 X 27,9 cm.
1786. « Patenş », ce « să vinde cu şase creiţari »
[bani]; cuprinzând hotărîrea sărbătorilor de către
împăratul Iosif II şi rirculara episcopului Ioan
Bob, în aceeaşi privinţă. — 4 foi, exemplar dete
riorat: 17,3 X 26,7.
1781—-87. « Protocolul poruncilor şi rânduialelor
împărăteşti în lucrurile bisericeşti». Cuprinde cir-
culări şi ordine date între anii 1781—87. La sfârşit,
preţul: «Acestfi DicretumO să vinde cu noao crăi-
ţari*.— 5 foi: 18,6 X 31,7. Nu se arată că ar fi
tipărite la Blaj.
[Anul rupt], Maiu 1, Blaj, Vlădica Ioan
Bob aduce la cunoştinţă decretul împăratului
Iosif II din 1 Ianuarie 1787 cu sărbătorile de peste
an ce trebue ţinute. — 3 foi rupte.
1798. ..Ioan Bobb, vlădica Făgăraşului, Cu
vânta... în anul 1798, în Dumineca Floriilor...
a mulţămi lui Dumnezeu pentru osebitele faceri
de bine, aceştii ţări arătate *. — 8 pagini, I5^X 19.
Şi cam atât.
înştiinţarea tipărită de episcopii Ioan Lemeni
şi Andrei Şaguna în 4 (16) Mai 1848, la Blaj, că
poporul român, în tot decursul adunării naţionale
din ziua precedentă, a avut o atitudine paşnică şi
cuviincioasă nu poate intra în categoria ordinelor
împărăteşti.
Până la un punct, s’ar putea asimila acestor Teascul vechii tipografii, astăzi in Muzeul Bibliotecii
ordine circulara episcopului Şaguna, dată în aceeaş Centrale din Blaj
zi, la Blaj şi a vlădicăi Lemeni din 14 Iunie, ace-
laş an, dela Cluj, cu privire la încetarea robotelor
şi a dijmelor. Cel dintâi, după îmbucurătoarea Doroteiu, Pachomie şi Teodor Studitul, precum
veste despre ştergerea iobăgiei, adăuga: «Vă dau şi o gramatică italo-română, încă neterminată.
sfatul meu arhipăstoresc, ca să fiţi şi de acum La întrebarea a treia, despre censura cărţilor
înainte ca şi până acum cu frica lui Dumnezeu, tipografiei din Blaj, ieromonahul Iosafat arată că,
cu credinţă cătră împăratul nostru şi cu cinstire la data răspunsului său (29 Oct. 1771), sunt în
