Page 25 - 1934-01
P. 25
6 B O A B E D E G R Â U
Arhieratikon carele cuprinde toată slujba arhie Prea sfinţitului Domnului Domn IOANNC BOBI
rească tradus de pe greceşte şi acum întâiu tipărit vlădiculO Făgăraşului în Blaju la Mitropolie. Anulu
cu litere străbune. Cu binecuvântarea Excelenţei dela naşterea lui Hs. 1795.
Sale înalt Preasfinţitului Domn Dr. Victor Mihalyi In folio de 10 foi şi 894 + 246 p. Tipărit pe
de Apşa, arhiepiscop şi mitropolit de Alba-Iulia două coloane, cu caractere de trei mărimi. Verso
şi Făgăraş. Blaj, 1913. Cu tipariul seminariului titlului, alb.
arhiepiscopesc. E incontestabil cea mai monumentală tipăritură
a Blajului. Traducătorul ei, neobositul S. Micu
(Klein) îşi aduce aminte în prefaţa «Cătră ceti-
toriu * nu numai de Biblia lui Şerban-Vodă Can-
tacuzino din 1688 dela Bucureşti, d şi de cea
rămasă în manuscript nerevăzut a episcopului
Aron. Fiindcă multe file ale acestui manuscript
s’au pierdut, el s’a văzut nevoit să traducă din
nou întreaga Scriptură după textul grecesc al celor
70 de traducători din Alexandria (Septuaginta).
Această nouă traducere a sa, a examinat-o episcopul
Bob, atât el personal, cât şi alţi oameni învăţaţi,
şi găsind-o bună, mai adăugând prolegomena asu
pra autorilor şi a cărţilor sfinte, scurte rezumate în
fruntea capitolelor, precum şi miri note şi însem
nări, a dat-o la tipar. Păcat că învăţatul călugăr
dela Blaj ne-a dat această tălmăcire după o tradu
cere, fie chiar şi atât de prestigioasă ca Septua
ginta, nu după originalul evreesc. E şi mai regre
tabil că nici de atunri încoace nu s’a găsit unul,
intre numeroşii profesori dela facultăţile şi acade
miile noastre teologice, să ne dea această operă
atât de necesară. Altfel, tălmăcirea lui Micu e
foarte bună, ţinând seamă de firea deosebită a
limbilor, de ceea ce se cheamă «idiotisme ». Cel
mai bun omagiu ce i se poate aduce e faptul că
toate ediţiile ulterioare ale Sfintei Scripturi în
româneşte sunt întemeiate pe aceasta şi sunt,
astfel, mai mult sau mai puţin variantele lui. Chiar
mai nou, I. P. S. episcopul român unit din Oradea,
Valeriu Traian Frenţiu, pregăteşte, precum suntem
informaţi, o nouă ediţie a acestei monumentale
lucră ri.
Catavasier, Blaj, 1769 (la Popp, Disertaţie, p. 48).
Catavasiariu acumu a treia oară typaritO. Cu
blagoslovenia Exţelenţii sale Prea luminatului şi
Teologia moralicească Prea ©sfinţitului Domnii Domnului Mitropolitu
G. GRIGORIE MAERC vlădica Făgăraşului şi
In folio si 60 p. Tipar negru şi roşu. Titlul e a toată Ţara Ardealului a Prea înălţatei Kessaro
încadrat splendid în patru colţuri cu patru evan- Crăeştii măriri Sveatnica dinO lăuntru. In sfânta
ghelişti: sus la mijloc chipul arhiereului Christos, Mitropolie în Blajâ. AnulO dela mântuirea lumii
jos Bunăvestirea, în dreapta Sf. Petru cu cheile, 1777. De Petru Popo Viei Râm. Typografulu.
în stânga Sf. Pavel cu toiagul. In 16 de 3 foi şi 463 pagini. Tipar negru şi roşu.
Pe verso titlului e chipul Mântuitorului.
Biblia adecă Dumnezeeasca Scriptură a Legii Catavasier, Blaj, 1793 (a IV-a ediţie). Format
Vechi şi a Ceii Noao toate care sau tălmăcita de 18 X 10, 432 pagini.
pre limba Elinească pre înţălesula limbii Româ Catavasiariu... Blaj, 1824, 16 X 10, 453 p.
neşti. Acumu întâiu sau typaritti româneşte suptu
stăpânirea Prea înălţatului împăraţii a Romaniloru Evhologhion, adecă molitvnicu acum întâiu întra-
FRANŢISC ALT DOILEA craiului apostoli- cesta chip Ci typăritQ cu blagoslovenia Preasfinţitului
cescQ, Mare Prinţipu alu Ardealului şi celelalte. Kyriu Kyrâ PETRU PAVELfl AARONU dela
Cu blagoslovenia Mării! sale Prea luminatului şi Bistra vlădicăi Făgăraşului în mănăstirea Sfintei