Page 29 - 1934-01

1 0 B O A B E D E G R Â U

dc acestea, canonicul Gavril Pop scosese până în Ungariei avea în 1892 trei ediţii, pe urmă scosese
1910 trei ediţii din catehismul său. Tot aşa sunt o ediţie Iosif Marian. D. Toma Cocişiu, directorul
mai multe ediţii din « Catehismul catolic > şi din şcolii primare de Stat din Blaj, are câteva manuale
cel cu elemente de biblie al P. Nic. Brînzeu. Cel de Istoria Românilor. De însemnat că lucrările
mai vechiu catehism dela Blaj e, precât ştim, mai vechi de istorie, gândite şi scrise româneşte
« învăţătură creştinească prin întrebări şi răspun­ de Ioan Micu Moldovanu au fost oprite, pe urmă,
de guvernul unguresc. Iată aceste lucrări: « Istoria
Ardealului pentru şcolile poporale * (1866); « Isto­
ria patriei pentru şcolile poporale * (1875); « Istoria
Ungariei pentru şcolile poporale * (1885). Aceeaş
soartă au avut şi lucrările sale de geografie. Anume:
«Geografia Ardealului pentru şcolile poporale «
(1866, 1870 şi 1875); «Geografie pentru şcolile
poporale »(1878,1882 şi 1895). — Geografia, cursul
I, avusese patru ediţii, la 1895. Schimbările sur­
venite au prilejuit alte ediţii: una de Rem. Lupescu
(1903); alta de Iosif Marian (1909); de T. Cocişiu
(1923). Pentru elemente de constituţia patriei se
tipăriră patru ediţii până în 1892, iar de atunci
încoace, cea de I. F. Negruţiu avea trei ediţii în
1904. Abecedarul unguresc de Negruţiu-Ungurean
ajunsese la şapte ediţii în 1905. — N'au rămas nici
ştiinţele naturale fără manual. T. Cocişiu, în co­
laborare cu I. Popu-Câmpeanu, au scos un ma­
nual în 3 ed. până în 1924. — La fel, aritmetica.
Cunoaştem manuale de I. S. Stoianu (1864); Geor-
giu Vlassa (1879); Teodor Hurducaciu (1905);
Vaier Suciu (1913 şi 1914). — De fizică s’au
îngrijit: Al. M. Micu (1866); Elia Chirila (ed. II,
1883; a IlI-a, îngrijită de Emil Viciu, în 1898). —
De higienă, Dr. Şt. Erddy, medic în Orăştie, a
cărui lucrare a fost premiată cu 50 coroane-aur de
canonicul Gavril Pop în 1900. — De economie,
tatăl scriitorului acestor rânduri, Ioan Georgescu
(1900) şi Prof. N. Pop (1913).
Precum vedem, manualele de curs primar s’au
învrednicit cele mai multe să ajungă mai multe
ediţii. Semn că erau căutate. In întreaga provincie
mitropolitană erau doar peste o mie de şcoli pri­
mare. Aşa cum erau aceste şcoli, în încăperi mai
modeste, de multe ori, nu în săli vaste şi luminoase
ca cele de Stat, cu învăţători ieşiţi din « prepa­
randia », cum se numea pe vremuri şcoala nor­
mală din Blaj, de sub conducerea imediată a unui
Solomon-Pop-Munteanu-Negruţiu sau aceea mai
depărtată a unui Cipariu-Moldovanu-Bunea şi
suri, pentru procopseala şcollelor. Acum a doa- plătiţi nu întotdeauna în numerar, ci cu alimente
oară ) typărită cu blagoslovenia Preaosfinţitulul în natură, întrebuinţând manuale ca cele de mai
1
Kyriu Kyr P. Pavel Aaron vlădica Făgăraşului. sus şi privindu-se, aşa cum ar trebui să fie şcoala,
In mănăstirea sfintei Troiţă la Blaj, Maiu 11, 1756, ca tinda bisericii, ele îndeplineau o operă de care
de Dumitru Râmniceanul ». (Popp, Disertaţie, 46). se cutremurau stăpânitorii nedreptăţii dela Buda-
— Tot aşa istoriile biblice. Din cea « pentru înce­ Pesta. Referindu-se de sigur la toată acţiunea
pători » a lui Cipariu, cunoaştem ed. II dela 1859; aceasta vastă, de ordin naţional, ce emana din
din a lui Gavril Pop, ed. XI dela 1914. Mai noui, Blaj, va fi spus fostul ministru al instrucţiei pu­
sunt altele. Chiar istoria bisericească a P. canonic blice din Ungaria, Trefort Agost (f 1888): «De
Şt. Roşianu, a apărut în ed. II la 1921. — Istoria câte ori aud numele Blajului, mă cuprind fiori
(felborsodzik a hâtam)». De-ar fi şcolile de Stat
») M. Gaster (Gesch. der rum. Litt-, p. 308), crede ci româneşti, ce au luat locul celor vechi confesionale,
I-a ed. a acestei cirţi este « Catechism mare », Blaj, 1753. cel puţin la înălţimea acestora!