Page 30 - 1934-01
P. 30

IOAN GEORGESCU: TIPOGRAFIA SEMINARULUI DIN BLAJ                          i i

              Prntru  învăţământul  srrundar  încă  s’a  publicat   mânii.  La  sfârşit,  are  o  săgeată  împotriva  bârfitorilor
           o  literatură  didactică,  fireşte  mai  restrânsă,  fiind   «carii  în  viaţa  lor  nici  atâta  n’au  făcut  pentru
            numărul  acestor  şcoli,  pe  vremuri,  foarte  redus.   binele  de  obşte;  ci  numai  au  zăcut  şi  au  cârtit
            Nici  măcar  în  centrele  eparhiale  nu  existau,  în   pe  alţii,  pizmuindu-le  numele  şi  lauda,  care  pe
            toate,  asemenea  şcoli.  Având,  deci,  populaţie  şco­  dreptate  le-au  căpătat  prin  lucrurile  cele  bune,
            lară  puţină,  scrierea  şi  mai  ales  tipărirea  manualelor   cele  făcute  pentru  obşte*.  Cuvinte  caracteristice
            necesare  se  face  anevoie,  necesitând  adevărate   pentru  înfierarea  acestui  păcat  specific  românesc!
            jertfe.  Dar  oricât  de  reduse  şi  puţine  au  fost  aceste   Tot  el  tipăreşte  în  1785  «  îndreptare  cătră  Arith-
            cărţi,  ele  au  contribuit,  alături  de  cuvântul  hotărî  -   metică.  întâia  parte,  alcătuită  şi  întocmită  pentru
            tor,  plăsmuitor  de  suflete  al  profesorilor,  la  for­  folosul  şi  procopseala  tuturor  Şcollelor  normăleşti
            marea  generaţiei  ce  a  săvârşit  marea  unire  naţională   a  Neamului  Românesc  *.  In  8°  mic  de  3  foi  4-  81
            şi  a  avut  rol  de  conducere  în  atâtea  domenii  ale   pagini, numerotate până la 77.
            vieţii  noastre  publice.  Fără  de  aportul  acestei  lite­  «Catehismul  cel  mare  sau  învăţătură  creşti­
            raturi,  n'am  fi  avut  nici  bruma  de  cultură  româ­  nească  cu  întrebări  şi  răspunsuri  *  s’a  tipărit  de
            nească  şi  creştinească  pe  care  o  avem.  De  aceea,   multe ori. Din 1836, cunoaştem ed. VI, 17 X 11,
            ea  merită  să  fie  trecută,  oricât  de  sumar,  în  revistă.
            Mai  ales  că  e  mai  veche  şi  ceva  mai  bogată  in  idei
            decât cea precedentă.
              La  trei  ani  după  deschiderea  şcolilor  din  Blaj,                    iiUiiHft
            în  1757,  se  şi  tipăreşte  cel  dintâi  manual  de  curs
            secundar,  potrivit  nevoilor  tineretului  român  unit
            de  atunci:  «  învăţătura  creştinească,  culeasă  din
            autori  încercaţi,  cu  un  adaus  despre  Sfânta  Unire,   FV
            din  porunca  Preasfinţitului  şi  Prealuminatului                        '  $
            Domn  Domn  Petru  Pavel  Aaron  de  Bistra,  episco­
            pul  Făgăraşului,  tipărită  la  mănăstirea  SfinteiTreimi
            din  Blaj,  de  Mihail  Becicherechi,  în  anul  1757  *.—
                       0
            Cartea  în  ia   de  5  foi  şi  198  pagini  e  împodobită
            cu  reproducerea  datorită  lui  Vlaicu  a  icoanei  Prea­
            curatei  Fecioare  Maria  care  lăcrimează,  din  Cluj.
            E  publicată  în  limba  latină,  limba  şcolilor,  a  ştiinţei
            şi  a  diplomaţiei  de  atunci  şi  e  închinată  lui  Ignatie
            Iosif  Bomemisza,  baron  de  Kaszon,  şi  lui  Frederic
            Guilelm,  baron  de  Dietrich,  patronii  sfintei  mă­
            năstiri.  Prefaţa  acestei  «Doctrina  christiana*  se
            adresează  şi  şcolarilor,  spunându-le:  «Iar  voi,
            iubiţilor,  primiţi-o  cu  drag,  cetiţi-o,  rumegaţi-o,
            înghiţiţi-o,  şi  chiar  dacă  în  pântece  ar  fi  amară,  va
            fi dulce ca mierea în gura voastră *.
              Carte  de  învăţătură  religioasă  pentru  cursul
            secundar  n’a  mai  apărut  apoi  decât  în  1783.
            E  «  Catechismul  cel  mare  cu  întrebări  şi  respunsuri,
            alcătuit  şi  întocmit  pentru  folosul  şi  procopseala
            tuturor  şcoalelor  normăleşti  a  neamului  românesc
            de  Gheorghie  Gavril  Şincai,  directorul  şi  cate-
            chetul  şcoalei  cei  normăleşti  din  Blaj  şi  cell.  In  Blaj
            cu  ţypariul  Seminariului  1783  *.  In  8°  mic  de
            4  foi  4  180  p.-f  1  foaie  pentru  errata.  Are  apro-
            baţie  dela  Ştefan  Sabo  şi  Ioann  Halmaghi,  teologi
            al  S.  Mitropoliei  Făgăraşului  din  Ardeii,  şi  de  cei
            mai  mari  ai  noştri  orânduiţi  revizori.  —  In  «  Cu­
            vânt  înainte  *,  autorul  spune  că,  înfiinţându-se   Sf. Evanghelist Ioan, xdografie (de Sandul tipograf)
            şcoala  normală  din  Blaj  la  1782  şi  fiind  el  numit
            directorul  ei,  are  datoria  să  publice  manuale  potri­  2  f.  250  p.  —  In  timpul  mai  nou,  Simeon  Micu,
            vite.  In  cartea  de  faţă,  ar  fi  «îmbulzit  *  mai  mult   profesor  de  teologie  a  tipărit  «  Catechismulu  reli-
            material,  dar  n’a  putut,  să  nu  scumpească  preţul   giunei  creştine-catolice  *  pentru  clasele  I,  II  şi  III
            «  pentru...  cei  seraci,  de  carii  mai  mulţi  se  află   de  liceu,  în  1884,  p.  220  4-  II;  mai  apoi  Dr.  Isidor
            în  Ndmul  nostru  decât  bogaţi*.  In  expunere,  a   Marcu  a  întocmit  şi  el  «  Catechismul  religiunii
            întrebuinţat cuvinte curate, pricepute de toţi Ro­  creştine* pentru aceleaşi clase: ed. I la 1894;
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35