Page 32 - 1934-01

IOAN GEORGESCU: TIPOGRAFIA SEMINARULUI DIN BLAJ 13

ideca şi cunoştinţa limbii maghiare. — Aceeaş de Dr. Ambrosiu Cheţianu, în urma restricţiilor
soartă o aveau şi textele din autorii germani. Şi tot mai numeroase ale autorităţilor şcolare de
acestea trebuiau să treacă prin filtrul dela Buda- atunci, sunt din ce în ce mai insuficiente. Aşa era
Pesta. Abia câte un manual de gramatică germană sistemul. Bieţii autori didactici erau victimele lui.
ca cel de Nestor-Popescu, printr’o adevărată mi­ Nu era bucuros acest sistem didactic, ce prezida
nune, a putut să ajungă patru ediţii până în 1908. soarta învăţământului public în vechea Ungarie,
De istorie şi geografie românească, în cursul de nicio inovaţie. De aceea profesorii şcolilor din
secundar, nici nu Blaj nu puteau
putea fi v o r b a , veni cu nicio în­
sub regimul ma­ cercare de cerce­
ghiar. Am văzut tare ori măcar de
că au fost oprite expunere origi­
din c i r c u l a ţ i e nală, nici în alte
până şi nişte ma­ materii. Nu erau
nuale, de c u r s admise. Singura
primar, p e n t r u soluţie erau tra­
istorie şi geogra­ MARCU ducerile. A s t f e l
fie, redactate cu «Geografia fisică
moderaţia ce-i ca­ p e n t r u cl. III
racteriza, de Ioan gi mnasială * de d r.
M. Moldovanu şi A u g . Schmidt,
de Ioan V. Russu. tradusă de Silve­
Şi, într’un ma­ stru N e s t o r în
nual de curs pri­ Apostolul 1899, ajunge două
mar, nu poate fi ediţii. Prof. Ale-
vorba de desvol- Faptele ţi Epistolele sf. Apostoli. sandru Uilăcanu
tări, de motivări. t r a d u c e « Ele­
Dar apoi în cele Tipfca k *WW lnll|atului ImtA* al mente de bota­
Aartna v Rog.' Apostolic ol Ungaria
de curs secundar! Franclsc losif I. nică pentru cla-
De aceea, profe­ s e 1 e superiore *
sorii şcolilor din după Dr. Samuil
Blaj erau nevoiţi Roth( 1890). Abia
să traducă ma­ Prof. Dr. Ambro­
nuale ungureşti, siu Cheţianu ne
ca cel de Dr. dă o lucrare in­
Francisc Ribâry dependentă, mult
pentru i s t o r i a superioară celor
Ungariei în 1884, de până atunci,
ori ca cel de Dr. de «Istoria natu­
Alexandru Mirki rală. I. Botanica *
pentru istoria u- (1907).
niversală, în tra­ Georgiu Vlassa
ducerea profeso­ traduce « Manual
rilor S i l v e s t r u de a r i t m e t i c ă *
Nestor şi Dr. E- pentru gimnazii
mil Szabo (1908 d u p ă Dr. Fr.
şi 1910). Mocnik (ed. III
L a geografie, V.LVCA în 1906). Distin­
în particular, se sul pedagog şi
constată regresul preot cucernic E-
ştiinţific pricinuit Apostolul din 1911. Desene de FI. C. Domşa miliu Viciu, însă,
de o stăpânire scoate un foarte
samavolnică şi nedreaptă. De unde cele trei volume bun manual de « Algebră * (1898) întocmit aşa fel,
de «Icoana pământului sau carte de geografie* ale lui încât satisfăcea deplin trebuinţele învăţământului, în
Ioan Rus la 1842 sunt, în felul lor, epocale şi chiar preponderenţă clasic, de atunci. — Ştefan Pop a ti­
«Elemente de istori'a si geografi'a vechia după părit o carte lămuritoare despre « Mesurile metrice *
W. Piitz * destul de mulţumitoare, « Manualul de (1875); prof. losif Hossu o « Planimetrie construc­
geografia* de Nicolae Popescu (1878); «Geo­ tivă *, după L. Fodor şi Dr. A. Wagner (1887)
grafia politică * de Aron Deacu şi « Geografie * [ed. II in 1895] şi ed. III în 1907 îngrijită de Flaviu