Page 33 - 1934-01

*4 B O A B E D E G R Â U

C. Domşa]. Tot Prof. Iosif Hossu traduce după toate acestea, o literatură didactică academică se
aceiaşi autori, o «Planimetrie desemnativă», pe înjghebează anevoie. Intâiu, pentrucă redactarea
care tot FI. C. Domşa o scoate in ed. III în 1909. ei cere multă grijă şi migăleală; al doilea, pentrucă
Prof. I. Hossu, E. Viciu din Blaj, împreună cu e cu mult mai costisitoare. Afară de acestea, sin­
Dr. Ioan Radu din Brad, tipăresc un «Manual gura şcoală superioară care întrebuinţa cărţi ro­
şi colecţiune de probleme de Geometrie » (1899) mâneşti pentru toate materiile era Academia Teo­
logică din Blaj. Cea din Gherla a întrebuinţat,
multă vreme, pentru anumite materii, manuale
latineşti. Fiind, dea, aşa de puţini iubitorii de
asemenea literatură (câţiva studenţi dela Blaj şi un
număr destul de redus de preoţi, cari, şi după ce
se căsătoreau, mai simţeau nevoia de a se cultiva),
nu e mirare, dacă această literatură nu se poate
desvolta prea mult.
A trebuit să funqioneze un şir întreg de ani
(1832—1848) cursul de filosofic ca o încoronare
a învăţământului secundar, pentru ca T. Cipariu
să ne dea « Elemente de filosofia » după W. T.
Krug, voi. I (1861), voi. II (1863). Autorul pre­
lucrat trebuia să fie numai decât un German,
lansat de anumite cercuri interesate, chiar dacă
atâtea dintre încheierile lui erau greşite. Cu rarul
bun simţ ce-1 caracteriza, însă, traducătorul ro­
mân ştia să atragă atenţia cititorului in note po­
trivite asupra acestor greşeli, ca, de pildă, la p. 676,
unde, pronunţându-se autorul pentru protestan­
tism şi împotriva catolicismului, nu uită să citeze
înţeleptul avertisment dat de cugetătorul păgân
Seneca (Quaest. nat., VII, 30): « Bine zice Aristo-
teles că, nici când nu trebue să fim mai sfioşi, ca
atunci când vorbim de zei. Dacă intrăm în temple
reculeşi; dacă plecăm faţa când avem de gând să
ne apropiem de jertfelnic şi îmbrăcăm toga; dacă
ne îngrijim să fim cât mai cuviincioşi: cu cât mai
mult nu trebue să facem aceasta, când discutăm
despre firea zeilor, să nu afirmăm nimic din în­
drăzneală, din neruşinare sau din ignoranţă, nici
să nu minţim cu ştiinţă *. Şi Krug nu prea ţinea
seamă de acestea.
In ordine cronologică, cel dintâi tratat academic
de teologie românească rămâne lucrarea harnicului
Sfintele Liturghii, Bbj, 1905 ieromonah Samuil Micu: « Theologhie dogmatică
şi moralicească despre taine preste tot, după
după Dr. Ludovic Sârkiny. — Dr. Vasile Hossu învăţătura bunilor credincioşi Dascăli întocmită cu
publică un limpede «Manual de Psichologie şi mărturii din Sfânta Scriptură SS: Părinţi şi din
Logică * pentru d. VIII de liceu (1898), iar Prof. trădania Bisericii întărită spre învăţătura clerului
Al. Vidu compune, în colaborare cu Nicolau celui tânăr rumânesc aşezată, şi typărită supt stă­
Putnoky, * Eserdţii de stil în limba magiară * pânirea Prea înălţatului Inpărat al Romanilor
pentru cursul secundar superior, limbă şi litera­ FRANCISC al DOILEA, craiul Apostolicesc,
tură căreia trebuia să i se dea toată atenţia. mare Prinţip al Ardealului, şi celelalte. Cu bla-
Pentru învăţământul teologie superior, adevărat, goslovenia Mării Sale Prea Luminatului şi Prea
nu existau restricţiile şi piededle ce stânjeneau osfinţituluî Dmnului Domn IOANN BOBB, vlă-
învăţământul primar şi cel secundar. Să nu dicul Făgăraşului în Blaj la Mitropolie, 1801. Cu
0
uităm, însă, că, până în 1859, Academia Teologică typariul Seminariului ». — In 4 de 1 foaie + 102 p.
din Blaj era singura şcoală superioară la Românii 4- 3 foi. Tipărit pe două coloane. Intr'un cuvânt
transilvăneni. Dela această dată, mai are o tova­ înainte, tipograful arată cum a obţinut nu numai
răşă, pe cea din Gherla, întemeiată chiar de întâiul manuscriptul şi binecuvântarea, ci şi ajutor bănesc
episcop al acestei eparhii, Ioan Alexi, iar acum dela Bobb pentru tipărirea acestei cărţi atât de
mutată, odată cu reşedinţa episcopiei, la Cluj. Cu folositoare obştei.