Page 33 - 1934-01
P. 33

*4                                 B O A B E   D E  G R Â U


          C.  Domşa].  Tot  Prof.  Iosif  Hossu  traduce  după   toate  acestea,  o  literatură  didactică  academică  se
          aceiaşi  autori,  o  «Planimetrie  desemnativă»,  pe   înjghebează  anevoie.  Intâiu,  pentrucă  redactarea
          care  tot  FI.  C.  Domşa  o  scoate  in  ed.  III  în  1909.   ei  cere  multă  grijă  şi  migăleală;  al  doilea,  pentrucă
          Prof.  I.  Hossu,  E.  Viciu  din  Blaj,  împreună  cu   e  cu  mult  mai  costisitoare.  Afară  de  acestea,  sin­
          Dr.  Ioan  Radu  din  Brad,  tipăresc  un  «Manual   gura  şcoală  superioară  care  întrebuinţa  cărţi  ro­
          şi colecţiune de probleme de Geometrie » (1899)  mâneşti  pentru  toate  materiile  era  Academia  Teo­
                                                           logică  din  Blaj.  Cea  din  Gherla  a  întrebuinţat,
                                                           multă  vreme,  pentru  anumite  materii,  manuale
                                                           latineşti.  Fiind,  dea,  aşa  de  puţini  iubitorii  de
                                                           asemenea  literatură  (câţiva  studenţi  dela  Blaj  şi  un
                                                           număr  destul  de  redus  de  preoţi,  cari,  şi  după  ce
                                                           se  căsătoreau,  mai  simţeau  nevoia  de  a  se  cultiva),
                                                           nu  e  mirare,  dacă  această  literatură  nu  se  poate
                                                           desvolta prea mult.
                                                             A  trebuit  să  funqioneze  un  şir  întreg  de  ani
                                                           (1832—1848)  cursul  de  filosofic  ca  o  încoronare
                                                           a  învăţământului  secundar,  pentru  ca  T.  Cipariu
                                                           să  ne  dea  «  Elemente  de  filosofia  »  după  W.  T.
                                                           Krug,  voi.  I  (1861),  voi.  II  (1863).  Autorul  pre­
                                                           lucrat  trebuia  să  fie  numai  decât  un  German,
                                                           lansat  de  anumite  cercuri  interesate,  chiar  dacă
                                                           atâtea  dintre  încheierile  lui  erau  greşite.  Cu  rarul
                                                           bun  simţ  ce-1  caracteriza,  însă,  traducătorul  ro­
                                                           mân  ştia  să  atragă  atenţia  cititorului  in  note  po­
                                                           trivite  asupra  acestor  greşeli,  ca,  de  pildă,  la  p.  676,
                                                           unde,  pronunţându-se  autorul  pentru  protestan­
                                                           tism  şi  împotriva  catolicismului,  nu  uită  să  citeze
                                                           înţeleptul  avertisment  dat  de  cugetătorul  păgân
                                                           Seneca  (Quaest.  nat.,  VII,  30):  «  Bine  zice  Aristo-
                                                           teles  că,  nici  când  nu  trebue  să  fim  mai  sfioşi,  ca
                                                           atunci  când  vorbim  de  zei.  Dacă  intrăm  în  temple
                                                           reculeşi;  dacă  plecăm  faţa  când  avem  de  gând  să
                                                           ne  apropiem  de  jertfelnic  şi  îmbrăcăm  toga;  dacă
                                                           ne  îngrijim  să  fim  cât  mai  cuviincioşi:  cu  cât  mai
                                                           mult  nu  trebue  să  facem  aceasta,  când  discutăm
                                                           despre  firea  zeilor,  să  nu  afirmăm  nimic  din  în­
                                                           drăzneală,  din  neruşinare  sau  din  ignoranţă,  nici
                                                           să  nu  minţim  cu  ştiinţă  *.  Şi  Krug  nu  prea  ţinea
                                                           seamă de acestea.
                                                             In  ordine  cronologică,  cel  dintâi  tratat  academic
                                                           de  teologie  românească  rămâne  lucrarea  harnicului
                      Sfintele Liturghii, Bbj, 1905        ieromonah  Samuil  Micu:  «  Theologhie  dogmatică
                                                           şi  moralicească  despre  taine  preste  tot,  după
          după  Dr.  Ludovic  Sârkiny.  —  Dr.  Vasile  Hossu   învăţătura  bunilor  credincioşi  Dascăli  întocmită  cu
          publică  un  limpede  «Manual  de  Psichologie  şi   mărturii  din  Sfânta  Scriptură  SS:  Părinţi  şi  din
          Logică  *  pentru  d.  VIII  de  liceu  (1898),  iar  Prof.   trădania  Bisericii  întărită  spre  învăţătura  clerului
          Al.  Vidu  compune,  în  colaborare  cu  Nicolau   celui  tânăr  rumânesc  aşezată,  şi  typărită  supt  stă­
          Putnoky,  *  Eserdţii  de  stil  în  limba  magiară  *   pânirea  Prea  înălţatului  Inpărat  al  Romanilor
          pentru  cursul  secundar  superior,  limbă  şi  litera­  FRANCISC   al   DOILEA,   craiul   Apostolicesc,
          tură căreia trebuia să i se dea toată atenţia.   mare  Prinţip  al  Ardealului,  şi  celelalte.  Cu  bla-
            Pentru  învăţământul  teologie  superior,  adevărat,   goslovenia  Mării  Sale  Prea  Luminatului  şi  Prea
          nu  existau  restricţiile  şi  piededle  ce  stânjeneau   osfinţituluî  Dmnului  Domn  IOANN  BOBB,  vlă-
          învăţământul  primar  şi  cel  secundar.  Să  nu   dicul  Făgăraşului  în  Blaj  la  Mitropolie,  1801.  Cu
                                                                                       0
          uităm,  însă,  că,  până  în  1859,  Academia  Teologică   typariul  Seminariului  ».  —  In  4   de  1  foaie  +  102  p.
          din  Blaj  era  singura  şcoală  superioară  la  Românii   4-  3  foi.  Tipărit  pe  două  coloane.  Intr'un  cuvânt
          transilvăneni.  Dela  această  dată,  mai  are  o  tova­  înainte,  tipograful  arată  cum  a  obţinut  nu  numai
          răşă,  pe  cea  din  Gherla,  întemeiată  chiar  de  întâiul   manuscriptul  şi  binecuvântarea,  ci  şi  ajutor  bănesc
          episcop  al  acestei  eparhii,  Ioan  Alexi,  iar  acum   dela  Bobb  pentru  tipărirea  acestei  cărţi  atât  de
          mutată,  odată  cu  reşedinţa  episcopiei,  la  Cluj.  Cu  folositoare obştei.
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38