Page 34 - 1934-01

IOAN GEORGESCU: TIPOGRAFIA SEMINARULUI DIN BLAJ 15

In acclaş an, mai văd lumina zilei, dela acelaş După «theologhia dogmatică şi moralicească *
autor, următoarele tratate: « Theologhie dogmatică a lui Micu, urmaşii au să ne dea tratate distincte
şi moralicească despre taina botezului*; «despre de dogmatică, de morală, de pastorală. Diferen­
taina Mirului*; «despre taina pocăianiel*; «despre ţierea continuă e legea progresului universal. Cel
taina maslului *; «despre taina preoţiei*; «despre dintâi care ne dă (1881) o « Teologi’a dogmatica
taina căsătoriei*, — iar după zece ani (1811) se speciale, prelucrata pentru alumnii dein semina-
scoate din nou o ediţie de « Theologhie dogmatică riele gr. cat. romane * este Simeon M. Micu, pro­
după învăţătura bunilor credincioşi dascăli întoc­ fesor de teologie, mai pe urmă paroh-protopop în
mită cu mărturii din Sf. Scriptură şi din SS. Alba-Iulia. In prefaţă se plânge că din a sa « Teo­
Părinţi întărită spre învăţătura clerului celui tânăr logi’a fundamentale seau generale *, tipărită înainte
Rumânesc aşezată şi typărită.. cu cinci ani (1876) în abia 500 de exemplare, s’au
Mai târziu, apar mai multe tratate în diferitele vândut numai a treia parte. Semn că interesul
specialităţi ale teologiei. Nemuritorul Timoteiu pentru cultura teologică mai înaltă încă nu era
Cipariu dă la iveală în 1854: « Scienti'a S. Scrip- desvoltat în publicul nostru. Tratatul de faţă e,
ture *. Cunoaşterea limbilor orientale i-au deschis însă, o prelucrare după I. Schwetz şi alţi autori
acestui autor, prespective noui, pentru înţelegerea germani. — In faţa acestora, tratatul mai nou al
mai deplină a Bibliei. După el, Dr. Victor Szmi- P. mitropolit Dr. Vasile Suciu, Teologia dogmatică
gelski tipăreşte «Ermeneutica biblică. Compusă
după Ubaldo Ubaldi * (1899); apoi « Istoria Legii
noue *. Tomul I (1899); tomul II (1900); iar « Istoria
legii vechi, tom. I (1901). Aceste lucrări împreună
formează tratatul«Istoria Revelaţiunii dumnezeesci *.
Istoria bisericească universală a avut doi culti­
vatori. întâiul e Basiliu Raţiu, fostul preposit
capitular şi rector seminarul, unchiul martirului
naţional Dr. Ioan Raţiu, eroul din istoricul proces
al « Memorandului *. [Vezi I. Georgescu, Dr. Ioan
Raţiu (1828—1902), 50 de ani din luptele naţionale
ale Românilor Ardeleni. Sibiu, 1928, p. 7, 11, 13]
cu a sa «Istoria besereceasca. Pentru folosulu
tenerimei romane teologico scolastice pre scurtu
intocmita * (1854), destul de substanţială pentru
timpul său. Al doilea, Dr. Alesandru Gram'a cu:
« Istori’a universale a besericei dela inceputulu ei
pana in dîlele nostre * (1881). Deşi are incontesta­
bile calităţi de limpezime, de ordine, de căldură,
de însufleţire chiar pentru dumnezeescul aşeză­
mânt al Bisericii, acel nepreţuit «sentire cum
Ecclesia *, totuş pare că insistă prea mult asupra
ereziilor şi părţilor negative din evoluţia acestui
aşezământ şi prea puţin asupra celor pozitive:
marile înfăptuiri ale sfinţilor şi ale aleşilor lui
Dumnezeu. Nu indică, apoi, nicăieri, bibliografia
materiilor ce tratează pentru a veni şi în forma
aceasta în ajutorul celor ce doresc să adâncească
anumite probleme. Acest defect îl are, de altcum,
şi lucrarea mai recentă a lui Euseviu Popovici,
fost profesor la universitatea din Cernăuţi: « Istorie
bisericească universală şi Statistică bisericească *
(trad. Atanasie Mironescu, Bucureşti, 1925—27,
in 4 volume). O lucrare la înălţimea cerinţelor
istoriei bisericeşti de astăzi este, deci, indispen­ Sfintele Liturghii, Blaj, 193Î
sabilă. Fiind vorba de istoria bisericii universale,
nu trebue să uităm nici de cea rămasă în manuscript fundamentală, voi. I: Apologetica creştină şi voi. II:
latinesc dela Vasilie Filipan. (Vezi studiul nostru Tradiţiunea şi Biserica; apoi Teologia dogmatică
«Şcolile din Blaj * în Boabe de Grâu, Bucureşti, specială, voi. I: Dumnezeu Unul, S. Treime,
a. IV, Nr. 6, Iunie 1933, p. 339). — Lucrările de Dumnezeu-Creatorul, întruparea Domnului şi
istorie bisericească românească vor fi enumerate, Graţia; voi. II: Sacramentele în general, Sacra­
în altă parte. mentele în special şi Eshatologia, reprezintă un