Page 35 - 1934-01

i6 B O A B E D E G R Â U

mare progres. El ţine seamă de nevoile noastre (1875). Legislaţia civilă-bisericească n’a fost în­
specifice. Cărţile bisericeşti româneşti, teologii şi vrednicită de un tratat academic cât de sumir,
scriitorii români sunt ţinuţi în seamă, pas de pas. deşi a avut câţiva profesori distinşi, între cari
E, deci, întâia încercare serioasă de naţionalizare însuşi d-1 Iuliu Maniu, fost preşedinte al Consi­
a unei ştiinţe atât de supranaţionale, cum este liului de miniştri. Aceeaş lacună, pentru « Medi­
dogmatica creştină. De aceea, în mai puţin de cina pastorală ». « Economia rurală * a fost expusă,
20 de ani a apărut în două ediţii (ed. II e din însă, în toată întinderea ei, odată de Ştefan Popu
1927—28). De aceea a trebuit s'o respecte şi C. (1881, 7 foi -f- 335 p.), iar mai nou (1914, 492 p.)
Erbiceanu în darea de seamă ce i-a făcut la Aca­ de P. Nicolae Pop.
demia Română, cu Şi atât.
toate că n’a fost în­ Nu e mare lucru
v r e d n i c i t ă de un ce s’a făcut. Strictul
premiu. De aceea necesar. Dar e şi
s'au interesat de ea asta ceva. E de ajuns
şi cercurile de seamă câte un stâlp, pe
din străinătate, iar fiecare ţărm, pentru
actualul S. Părinte, a construi un pod,
papa Pius XI a lă­ p e s t e un râu, pe
sat să se traducă în care bieţii oameni
italieneşte p ă r ţ i l e să-şi pc arte nevoile.
privitoare la teolo­
gia dogmatică ro­ la ancirlc cărţi­
mânească. Succes, lor şcolare, putem
pe care nu l-a avut privi o serie de alte
încă n i c i o lucrare lucrări, tipărite la
similară la Români. Blaj, în tipografia
P. Dr. Is i d o r §' * OoMtnn fi Seminarului. Astfel,
;
Marcu, canonic şi ^0 tKw«flSKuwa qqsîeep Ştefan P o p u are
rector al Academiei «Metodulu pertrac-
Teologice, a publi­ ia^ttgiwe^: tarei Legendarului I
cat o bună «Teo­ ( A b e c e d a r u l u i ) ,
logia pastorală. Voi. după p r i n c i p i a l e
I: Didactica pa­ scriptolegiei si in­
storală *(1902, 416, Câ sm«2ntatt«afli strucţiunea i n t u i -
p.); voi. II: Litur­ p*v*<?wjwisai aoaapjmxmk4* tiva. In usulu insti-
ixşifit
fi
gica (1906, 588 p.). ob Vi<go«. ffi nviiSi-^ tuteloru pedagogice,
Ceva m a i înainte Sr^sm.KH, teologice şi a do-
(1897), p u b l i c a s e MM >»H* » i)KI«f( =» centiloru » (învăţă­
Dr. Victor Szmi- torilor) [1872, 1 f.-f
gelski « Jertfa cre­ 75 p.]. Apoi * Re­
ştinilor. Comentar gulament p e n t r u
al liturgiilor bise­ afacerile interne ale
ricii g r e c e s c i » , comitetului central a
23 X 15, 2 f. -f 232 despărţămintelor şi
p. — P. Dr. Alexan­ a adunărilor gene­
dru Nicolescu, a- M rale ale Reuniunii
tunci canonic, acum învăţătorilor gr. cat.
episcop de Lugoj, a din Archidiecesa gr.
dat la lumină «Teo­ Evanghelia din 1900 cu desene de Smighehchi cat. de Alba Iulia şi
logia morală *, voi. Făgăraş» (1900) şi
I: Principii, în 1918, p. 504, ce s’a epuizat de « Regulament pentru examenele de cualificatiune
mult. PP. Dr. Victor Bojor, Aron Papiu şi Şte­ învăţătorescă la institutul pedagogic greco-cato-
fan Roşianu au înzestrat clerul cu un foarte lic archidiecesan din Blaş» (1902). Ana Florea
folositor «Tipic bisericesc» (ed. I în 1914; ed. II traduce «Schiţare de prelegeri pedagogice ♦ de
în 1931, p. 344). Canonicul Dr. Ioan Raţiu a dat Johann Friedrich Herbart (1904). Apare şi un
un volum de « Instituţiunile dreptului bisericesc * « Plan de învăţământ şi îndreptar metodic pentru
(1867), precum şi « Despre matrimoniu, impedi­ şcolile primare din Provincia mitropolitană gr. cat.
mente si procedura cu respect la praxa vigenta in de Alba Iulia şi Făgăraş. Aprobat de Conferinţa
provincia metropolitana gr. cat. de Alba-Iulia» Episcopească, ţinută în 7 Septemvrie st. n. 1909 *,