Page 36 - 1934-01

IOAN GEORGESCU: TIPOGRAFIA SEMINARULUI DIN BLAI *7

p. 360, iar în 1922 un « Regulament pentru orga­ darul dela Blaj pe anul 1934 *, tipărit şi editat
nizarea învăţământului în şcolile primare greco- de redacţia « Unirea Poporului«, anul XI, 1 04 +
catolice române din archidieceza gr. cat. română XXIV p.
de Alba Iulia şi Făgăraş * (104 p.). D-l inspector-şef Lucrări dr ştiinţă încă a tipărit tipografia semi­
Dr. Valeriu Seni, retipăreşte din « Foaia Şcola- narului din Blaj, în număr destul de mare. Nici
stică * (1913)» «Critica unei lecţii: îndrumări nu se putea altfel. Şcoala şi biserica sunt doar
practice » foarte folositoare (56 p.). In sfârşit, în adevăratele ateliere ale ştiinţei. Ea hrăneşte şi
era libertăţii politice şi naţionale (1923),
comisia catehetică mitropolitană vine
cu « Programa analitică a studiului re-
ligiunii din şcolile primare « (12 p.),
precum şi cu «Plan de lecţiuni pen­
tru studiul religiunii gr.-cat. în şcolile
primare * (16 p.). — Deşi nu au carac­
terul celor de până aici, totuş amintim
fiind tipărite în aceeaş tipografie: « Con-
sideraţiuni la reforma şcolară a în­
văţământului primar * de d-l T. Cocişiu
(1924), apoi documentele vremii « Bu­
letinul asociaţiei învăţătorilor din ju­
deţul Târnava-Mică o şi, în sfârşit, chiar
« Portarea de buna cuvenentia intre oa­
meni », de atât de multilateralul T. Ci-
pariu (1855, 35 p.), care şi-a găsit
succesoara în « Regule de bon-ton * de
Corneliu Popu Pecurariu (1882, 48
p.). Apoi, « Arta dansului * de Bigeanu
[Eugen Bianu, acum directcrul general
al Siguranţei Statului], 1907,88 p.). —
Tot aici, înşirăm respectabila serie a
anuarelor şcolilor din Blaj, numite şi
« programe *, mai apoi ♦ rapoarte », în­
cepând cu anul şcolar 1853/54 şi până
în timpul din urmă. In aceste anuare,
s'au tipărit numeroase studii de va­
loare, începând cu cel despre latinita­
tea limbii române, publicat de T. Ci-
pariu în anuarul liceului din 1855 şi
sfârşind cu substanţialele dări de seamă
asupra înălţătoarelor serbări naţionale
ce au loc la 3 15 Mai, aproape în fie­
care an, pe Câmpia Libertăţii din acest
oraş.
Şi ceea ce sunt anuarele pentru şcoli,
sunt şematismele pentru biserici. Şi şe-
matismele prezintă o serie considera­
bilă. Cel mai vechiu ce cunoaştem e
cel din 1835, tipărit de episcopul Ioan
Lemeni. Cel mai nou e din 1932, înfă­ Apostolul Matei de Smighelschi
ţişând în suplemente ilustrate frumos,
realizările de ordin edilitar ale Blajului bisericesc, întăreşte pe tineri, dar susţine şi mângâie şi pe
apoi noua delimitare a eparhiilor române unite, bătrâni. Fără de ea, n'ar avea niciun rost nici
potrivit Concordatului dintre România şi Vati­ şcoala şi nici chiar viaţa. Biblia numeşte pe Dum­
can, precum şi bullei papale «Solemni con- nezeu « Dumnezeul ştiinţelor », iar Mântuitorul
ventione ». spune: « Cercetaţi scripturile *.
De asemenea e impunător şirul calendarelor Cea dintâi carte ieşită din teascul tipografiei din
«Unirii», continuate mai apoi de Calendarul Blaj, la 1750, este: «Floarea adevărului pentru
dela Blaj. Cel mai vechiu calendar al « Unirii * pacea şi dragostea de obşte. Din grădinile sfin­
este cel din 1897. Cel mai recent «Calen­ telor scripturi prin marea strădaniia cucernicilor