Page 39 - 1934-01

20 B O A B E D E G R Â U

sefismul atotputernic şi, poate, că aşa a fost mai 1841. In Typografia seminarului. Au urmat apoi:
bine. «Elemente de limb'a Romana după dialecte si
D. Vaida, canonic, tipăreşte la Blaj în 1813, monumente vechi» (1854); «Acte şi fragmente
« Cuvântări în cinstea Exselenţii sale Ioan Bobb », latine romanesci pentru istori'a besericei romane
iar Teodor Pap de Ujfalu avea să tipărească la mai ales unite» (1855); «Crestomaţia seau Ana­
Sibiu (Hochmeister) la 7 Octomvrie 1830 « Trista lecte Literarie dein cărţile mai vechi si noue ro­
manesci, tipărite si manuscrise, incepundu dela
seclulu XVI pana la alu XIX cu notitia literaria
adunate si alese » (1858 şi 1916 ed. II); «Despre
creştinarea Romanilor » (18..); « Cuventu la inau­
gurarea Asociatiunei Rom. transilv. în IV Nov.
MDCCCLXI aparatu in cuntr’a unei critice»
(1862); « Principia de limba si de Scriptura * (1866,
ed. II) ş. a. Toate aceste lucrări sunt de valoare
nepieritoare. Cuvântarea, rostită de el la inau­
gurarea Astrei, e cel mai frumos imn înălţat de
un scriitor limbii române. «Acte si fragmente»
sunt şi rămân indispensabile tuturor cercetătorilor
istorici, iar pentru filologie, în deosebire pentru
istoria limbii, rămân neîntrecute. «Principii de
limbă şi Scriptură »; « Crestomaţia » şi « Elemente
de limbă română după dialecte şi monumente
vechi». In deosebi, cea dintâi din aceste trei,
«Principiile», sunt, după chiar expresia învăţatului
lor autor, « antaiul si ultimul frupt al cercetărilor
si studiilor noastre asupra limbei romane • (Ar-
chivu, 81).
Glorioasa moştenire a lui Cipariu o primesc şi
o continuă atâţia dintre colegii săi, canonici şi
preoţi mai tineri: Ioan M. Moldovanu în «Acte
sinodali ale besericei romane de Alb’a Iulia si
Fagarasiu », voi. I (1869) şi voi. II (1872), şi « Spi­
cuire in istori'a besereceasca a Romaniloru, res-
punsu la Contra-critic'a domnului N. Popea *.
Dr. Alesandru Gram’a în « Introductiunea Sântei
Scripturi ca cunoscintia previa la studiul S. Reli-
giuni in gimnasiele superiore gr. - catolice » (1878);
cu « Instituţiunile calvinesci în biserica românîscă
din Ardelu, fasele lor în trecuta si valorea in pre-
sente. Studiu istorico - canonicii * (1895); cu « Es-
Pantocratorul de Smighelschi plicarea mechanica moderna a naturei si credintia
in Domnedieu * (1881); cu « Cestiuni din dreptulâ
predica », ce rostise la îmmormântarea lui. Cano­ si istoria bisericei românesci unite. Studiu apolo­
nicul Constantin Alutan avea să înfăţişeze la 1836, geticii din incidentulii invectivelorii «Gazetei
tot într'un discurs funebru, « Un preot românesc, Transilvaniei» şi a d-lui Nicolau Densuşanu asu­
vrednic de aducere aminte şi de urmare... Gavril pra Mitropolitului Vancea şi a bisericei unite»
Stoica de Bacî, prepositul capitululu! ». Iosif Pap (1893); şi cu « MihailO Eminescu. Studiu criticu »
Sălăgean de Ilyesfalva, episcopul din Oradea de (1891). Aceste două lucrări din urmă le-a publicat
mai târziu, avea să scoată, la 1845, « Scurtă istorie anonim. Ioan Antonelli, «Breviar istoric al şco­
a credinţei Românilor din sfintele cărţi şi adevă­ lilor din Blaş » (1877); Dr. Victor Mihalyi de Apşa
rate documente dedusă ». cu «Metropolitulu Dr. Ioanu Vancea de Bu-
In deceniul al patrulea al veacului trecut, apoi, teas’a. Schitia biografica » (1890). Augustin Bunea,
începe să tipărească lucrările de ştiinţă, în tipo­ membru al Academiei Române, ca şi T. Cipariu
grafia aceasta, cel ce avea să fie părintele filologiei, şi I. M. Moldovanu, cu partea II din « Cestiuni
Timoteiu Cipariu. După cât ştim, întâia sa tipări­ din dreptulO si istoria besericei românesci unite *
tură, semnată, este « Ecstract de Orthografie cu amintit mai înainte, unul din cele mai frumoase
litere latinesci pe temeiul limbii şi orthografiei studii ce-au văzut lumina zilei în limba română;
Besericeşti şi osebirea Dialectelor; precum sau cu «Din istoria Românilor Transilvăneni. Episco­
urmat dela 1835 în Typografia de mai jos, Blaj, pul Ioan Inocenţiu Klein, 1728—1751 * (1900);