Page 41 - 1934-01

22 B O A B E D E G R Â U

D. Thomac Aquinatis dc gratia divina efficaci Bunea, dat de clericii din Blaj * (1910); « In amin­
comparata cum Molinae theoria * (1912). Dr. V. tirea profesorului Dr. Ioan Raţiu, 1869—1917 ».
Hâncu, «Sfaturi cum să nc ferim de holeră» Alexandru Lupeanu, «Blajul istoric în icoane *
(1913); Dr. Alexandru Borza, profesor la liceul (1924); « Xilografii cari au lucrat în tiparniţa cea
din Blaj, mai târziu profesor de botanică la Uni­ veche dela Blaj, 1750—1800, scoşi din uitare *
versitatea din Cluj, « Apa ca factor geologic * (1929); «Sufletul Blajului. Conferinţă rostită în
Blaj la 1 Martie 1931 »; « Blajul şi biblioteca lui.
Conferinţă rostită la postul de Radio-difuziune
din Bucureşti în ziua de 18 Octomvrie 1932 *.
Liviu Stupariu, « Universitatea Reg. Ferdinand I
din Cluj. Facultatea de Medicină şi Farmacie
Nr. 551. Auroterapia în tratamentul lupusului
eritematos. Teză pentru doctorat în medicină şi
chirurgie, prezentată în ziua de ... 1931 ». Dr.
Coriolan Suciu, « Cum a fost pregătit 315 Maiu
1848 cu 3 ilustraţiuni in text * (1925); « Corespon­
denţa lui Ioan Maniu cu Simeon Bămuţiu, 1851
—1864. Lucrare publicată din prilejul serbărilor
Unirii, aranjate pentru comemorarea primului de­
ceniu dela înfăptuirea unităţii naţionale a tuturor
Românilor (10—20 Maiu 1929) »; «Adunarea na­
ţională din 1848. Discurs festiv rostit la Piaţa
libertăţii în 15 Maiu 1933 »; Un erou din 1848.
Protopopul Ştefan Moldovan din Mediaş ► (1933).
Dacă acest considerabil număr de lucrări de
ştiinţă, mai ales din domeniul istoriei, sunt de
proporţii şi valoare foarte diferită, ele arată totuş
o preocupare aproape constantă. Acest exemplu
de statornicie, în anume îndeletniciri ştiinţifice,
îşi are semnificaţia sa profundă, pe care n'o poate
scăpa din vedere un observator oricât de super­
ficial, la un popor ca al nostru, despre care s'a
spus: « Românului îi e mult până începe, căci
de lăsat se lasă uşor ► .
Lucrări literare, de asemenea, au văzut lumina
zilei în tipografia seminarului din Blaj. Aceste
lucrări sunt parte traduceri, parte încercări ori­
ginale. Deşi traducerile nu alcătuesc o literatură,
totuş ele dovedesc anume preocupări şi orientări,
deci nu pot fi ignorate, mai ales când e vorba de
a schiţa istoricul unei tipografii. De aceea le vom
înregistra cu titlu de document: Bolanden,
« Duchu muscălescu. Naraţiune poporală, tradusă
de membrii Soc. de lectură « Inoc. M. Clain *
(1894) şi «Dracul în şcoală», Povestire poporală
tradusă de Augustin Paul (1906). Lewis Wallace,
Coperta dela Albumul Bunea
« Ben Hur sau zilele lui Mesia », 2 volume (1898).
C. Almert, «Chezeşia », dramă în trei acte, pre­
(1916). Ioan Roşiu, « Icoane din luptele Bisericii • lucrată după «Neguţătorul din Veneţia» a lui
( 1 9 1 1 ) ; Hodosiu M. Margit, «A român nepkol- Shakespeare... Românesce de Creţulescu (I.
tfczet Balâzsfalva videken » (1915). Traian Ger­ Fodor) (1899). « Cele doue feţe ale lumii, povestire
man, « Meteorologie populară. Observări, credinţe prelucrată după L. Vestkirch de Nicu. Biblioteca
şi obiceiuri * (1928). (Anonim), « Clei şi tempera « Unirii » Nr. 8 (1904). Quintus Horatius Flaccus,
de ulei. Pentru zugravi şi vopsitori, clei pentru « Ode, traduse român esce în proză şi prevăzute
compactori, fabrici de cartonage şi fabrici de cu interpretări în folosul tinerimei studiose şi al
ghete, ulei de transparent pentru căile ferate, privaţilor de Gavril Pop, canonic » (1904). G. Wied,
postă şi birou * (1928). Anonim, « Ştefan cel Mare, « Sus găini! Satiră daneză * (1905). Franz Mattler,
eroul creştinătăţii» (1926). Dr. Ioan Ferenţ, «Păcat şi ispăşire...», traducere de G. (1905)
«Cumanii şi episcopia lor» (1931). «Albumul [Istorioare morale Nr. 1]. Paul Anthelme, «Cele