Page 42 - 1934-01

IOAN GEORGESCU: TIPOGRAFIA SEMINARULUI DIN BLAJ 23

două conştiinţe *. Piesă teatrală în 5 acte. Tradusă volum de «Cântece * (1904). Versurile cele mai
in româneşte din 1. franceză de Simion Zehan (1905) multe sunt îngănări ale lui Eminescu, în concepţie
[Biblioteca « Unirii * Nr. 10]. Alexandru Dumas- şi realizare artistică, deopotrivă. Duhul marelui
Tatăl, «Din zilele lui Nero. Roman * (1907). poet, ostracizat din « mica Romă * cu atâta indig­
Octav Minar, « Umbra lui C h r i s t ! . . . Piesă într’un nare de Alexandru Grama, era răzbunat deplin.
act. După o nuvelă aiul Sienkiewicz * (1914)* Cu un an înainte, Prof. Al. Ciura publicase nişte
F. X. Wetzel, « Calea spre fericire *. Pentru tine­ « note comparative * pline de admiraţie pentru cel
rime. Trad. de P. A. N. (1914) [Biblioteca din mai marc geniu literar al Românilor, punându-1,
Blaj, Nr. 5]. Esop, Părţi alese din fabulele lui, pentru a-1 scoate mai bine în relief, faţă în faţă
edate pentru popor de Gavril Pop canonic (1914). cu G. Coşbuc, cel admirat totdeauna fără rezerve
« Cercetaşii dela sate. Piesă din vieaţa cercetaşilor, de Ardeleni. Acum Eminescu avea un ucenic,
în 3 acte. Actul I prelucrat, actul II şi III scrise chiar în rândurile celor ce-1 boicotaseră nude mult.
de mai mulţi cercetaşi blăjeni * (1915). Const. Pătrunderea unor anumite strofe ale cântăreţului
Ana de Krane, « Fiul omului ». Traducere revăzută blăjan a înlesnit-o muzica cuceritoare a compozi­
de Dr. Vasile Dancu (1929) [Biblioteca « Unirii * torului Iacob Mureşianu. Astfel se cântă în întreg
(vechea Direcţie), Nr. 11]. Teatru pentru săteni, Ardealul, Zadarnic: « Zadarnic tremuri când mă
Nr. 1. «Cârlig vinde pe Suru». Teatru sătesc vezi, Şi ochiu-ţi rugător Zadarnic varsă — asupra
într’un act. Localizare de A. Melin (1930). mea Văpaie şi amor ». Dar nu prin ceea ce a împru­
încercările literare originale sunt în număr şi mutat ucenicul dela maestru, ci prin ceea ce a
mai mare. Cea dintâi e faimoasa «Ecloga» lui adus el nou este important. Sub acest raport, mi
T. Cipariu, datată, ce e drept, din Blaj 1833, dar se pare interesantă Prima pagină: « Mi-ai răsărit
tipărită în tipografia colegiului reformat din Aiud, ca şi-o icoană Din întruparea unui vis — In cartea
ca amintire dela înscăunarea episcopului Lemeni. dragostelor mele Tu prima pagină ai scris. — Dar
Scriind: «Pentru centenarul teatrului românesc când am început iubirea, Te-ai dus ca 'n veci să
din Ardeal. Cele mai vechi încercări dela Blaj *, nu mai vii, Spunându-mi să te uit, că 'n viaţă
în Convorbiri Literare, anul 65 (1932), p. 550—560, A mea nici când nu poţi să fii! — In urma ta
am arătat împrejurările ce au dat naştere acestei în sfânta carte Au scris mulţime de femei — Azi
manifestaţii, semnificaţia şi valoarea ei. Nu vom cartea dragostei e plină, Abia o port de mare ce-i!
repeta aici cele spuse acolo. Pentru a-şi putea da — Şi totuşi când pierdut pe gânduri O recetesc
seama, însă, orişicine de felul cum Cipariu ştia din când în când: Stau ore 'ntregi cu înduioşare
să vorbească în graiul Muzelor, reproducem aci La prima pagină... şi plâng. ..*. Merită atenţie
următoarele versuri ale lui Damon cel «vechiu şi Rugăciunea mirelui către Maica Domnului,
de zile *:
Credeţi păstori, că nu vreau a vă spune [FEUlOI^-^ TÂVIRATi'
Minciuni sau pleve, care-s urîciune,
Ci adevăr, — în zilele bătrâne,
Oameni mai buni erau, mai multă pane,
Iarna mai caldă, vara mai senină, j. lupta budapest - _ NN
Câmpii de fructe, butea de vin plină;
Tinerii noştri mai cu ’nţelepciune.

-------BUOAPtST 4
Ioan Pop Reteganul, cunoscutul povestitor arde­
lean, publică « Ţiganii ». Schiţă istorică, făcută pen­
tru petrecere, după mai mulţi autori (1886) — su­ . .♦ Oaiazsfaiva 359 35 .2 s •!
biect ce mai inspirase, cu mult înainte, şi viguroasa
Muză a lui I. Budai-Deleanu. In 1895, Georgiu canonicul dr augustin punea «eebru al acadenei ronane
Bortos tipăreşte • Sentinela Românimei », un mă- ■ andna ne anului rotanesc . a murit subit n tijlocul
nunchiu de versuri, a căror valoare o poate judeca ancei sale stăruitoare - stăm intartunti sup povara
oricine după următorul Motto: « Naţiunea mi zid loviturii - durerea e de nedescris.- maortanlarea
puternic Nu se teme de-un nemernic! Ea e foarte j o i după aaeazi • tamu ♦ .♦
talentată, Nu se teme nici odată! * Mai caraghios,
însă, e faptul că stăpânirea ungurească de pe vre­ Telegramă la moartea lui Bunea
muri, în loc să le lase să se înnece în ridicol, le-a
făcut vâlvă nemeritată, improcesuând tipografia pentru mireasa sa, motiv rar în lirica noastră. —
pentru instigaţie contra ideii de Stat maghiar, când Un « suvenir » în versuri a primit, la plecarea sa
autorul era de mult împrocesuat pentru instigaţie din Cluj, şi P. Ştefan Roşian, spiritual la Seminarul
contra bunului simţ. — Stihuitor mai abil, deşi teologic gr.-cat. din Blaj, din partea fostului cân­
nu poet, a fost profesorul Emil Sabo, autorul unui tăreţ de strană Iacob Mureşan, precum şi a po-