Page 43 - 1934-01

24 B O A B E D E G R Â U

porului credincios de acolo. «Suvenirul * merită până acum la Blaj pare a fi « Fetiţa orfană * de
să fie pomenit nu ca valoare poetică pe care n’o A. Melin (1922). Ea şi-a făcut drum de nenumă­
are, ci ca document mişcător al dragostei credin­ rate ori la lumina rampei, în întreg Ardealul.
cioşilor pentru bunul lor părinte. Până acum a ajuns trei ediţii. Având şi muzică
Ştefan Cacovean, autorul cunoscutei poeme de N. Oancea, pe viitor poate să pătrundă şi mai
« Floarea Soarelui *, colegul lui Mihail Eminescu mult. Tot acest autor a publicat « D i n răsboiu.
Versuri şi cântece» (1918); «Cartea crailor sau
r cântecele irozilor la Naşterea Domnului »; «De
V ‘ • ii ♦ M* M UV f * * pe Secaş. Strigături şi cântece din popor *.
OCv ^00^00000000^O Ceva mai înainte se tipăriră « Declamări. Poezii
alese din autorii români pentru tinerimea din şcoa-
TiTTTTîa in,s Tg's lele poporale* (1906); «Colinde adunate de elevi
§ 4*TKPriH g dela şcoalele medii din Blaj sub conducerea pro­
fesorului Al. Ciura * (1908), lucrare prin care se
gS J W JW/f g
continuă tradiţia inaugurată de Cipariu şi I. M.
«K qip« ««•■»* £<o«’7< iiu Moldovanu la aceste şcoli, precum o continuase
MÎfi* tmi i ţ*
şi Prof. Al. Viciu şi avea să urmeze Tr. Gherman.
J l t ' Î M l , . » Apoi « Paznicul Viflaimului. Piesă teatrală de Cră­
r H Kw
*N O m h A» rVfra^iri: K.f*». ciun în trei acte şi un tablou, pentru copii şi
adulţi * de Ioan Moldovan (ed. II, 1923). Strin
(Nicodim Ganea), «Din sărmana mea grădină*
âMeS^aO-. S (1910) şi «Puişorul*, cor mixt (1911).
k* E A J r o o A O f i f o f ^ Lucrări în proză au publicat: Alexandru Ciura,
£ M **«■ »***«. ioh' ^ fri*rf4K *J autorul atâtor foiletoane şi amintiri interesante,
c
mult gustate de publicul cititor al Ardealului, aici
jj n g t p s nXx^ff‘j|p Hi ® şi-a tipărit «Visuri trecute *, pârga creaţiei sale
0
k u l R k î h <biripl»x4f3 s*
«uifiHfi «nMiBiafi tinere (1903) şi « In răsboiu * (1915); Victor Bojor,
« Albertina *. Biblioteca « U n i r i i * Nr. 6 (1903);
1 C
1
« "'T? ^T 'V S Aurel Fodor, « Ziua deşteptării *, povestire popu­
Jj Xc. âfSs. «5 5J lară. Aceeaş bibi., Nr. 9 (1904); Aurel C. Domşa,
;
^ X* M?r«Mu £r«*v »#w. «Floricele de câmp*, schiţe uşoare (1904); [Dr.
Al. Nicolescu], Impresii (1911); Octav Prie * O
viişoară* şi «Jertfe* (1914; ed. III, 1932); A.
Melin, « Plugul Domnului *. Cărţile răsboiului, 1
(1918); Toma Cocişiu, «Bucuria copiilor*. Mici
povestiri ilustrate (1920) şi « Poveşti şi legende *
Sfintele Liturghii (1756) (1922); Prof. D. Neda, « De pe la Isgariu *. Icoane
prinse în grabă (1930).
la liceul din Blaj, asupra căruia a publicat amintiri In asemănare cu lucrările de ştiinţă, cele de
atât de interesante, a tipărit la Blaj, în 1913, literatură sunt, cantitativ şi calitativ, inferioare,
« Logofătul Tăut. Legendă veche *. Deşi încheierea însemnătatea Blajului n’o constitue poeţii şi lite­
acestei legende e foarte dezolantă (« Să dea bunul raţii, pe cari nu i-a dat, ci istoricii şi filologii, oa­
Dumnezeu, Insă lupul, fătul meu, Păru-şi schimbă menii de ştiinţă, a căror sămânţă, dela Micu şi
'n an odată, Dar năravul nici odată *), ea are totuş Şincai, se păstrează, neîntrerupt, până în zilele
părţi vrednice de reţinut. Iată, de pildă, cum vor­ noastre, deşi în măsură diferită. E destul de re­
beşte autorul despre dreptatea lui Dumnezeu: gretabil că un liceu cu tradiţii clasice ca cel din
« Şi-l lăsa ’n prăpastul său Şi 'n plata lui Dumnezeu, Blaj, n’a trezit, -cu excepţia lui I. Budai-Deleanu,
Care nice nu grăbeşte, Dar nici nu zăboveşte *. — şi a câtorva mai mici, gust literar şi vocaţii scriito­
In sfârşit, protopopul Vasile Podoabă care tipărise riceşti cel puţin cât Braşovul lui St. O. Iosif,
pe vremuri Zăvodul, revistă umoristică la Cluj, dacă nu cât Năsăudul lui George Coşbuc. Mai
când era în Valea Lungă, Tâmava-Mică, avea ales că timpul şi materialul omenesc, de care a
mania versului. Până şi anumite rapoarte oficiale dispus, au fost cu mult mai bogate decât ale acestor
către consistor le făcea în versuri. Unul « Sabia două centre din urmă. Dar, poate, şi aici mai
muerii *, l-a tipărit în formă foarte bizară pentru bine e să ne mângâiem cu Scriptura care zice:
a-1 putea face dar pe lingură femeilor din acea «Duhul suflă unde vrea* (Ioan, III, 8). Şi mai
enorie. In acest stih glăsueşte: « Ţine minte, măi putem avea o mângâiere: Dacă lucrările bune te
bărbate, Nu da price de certate, Că cearta e bobo- fac să dobândeşti timp; cele rele să-l strici; cele
taie Curând trece în bătaie *. fără conţinut să-l pierzi, — atunci lucrările date
Cea mai izbutită alcătuire în versuri, tipărită în vileag de tipografia din Blaj intră toate în ca­