Page 49 - 1934-01

30 B O A B E D E G R Â U

evangheliilor din Duminecile de peste an *, fasci- din Lisieux. Traducere după autobiografia ori­
cola I (1912); Acelaş, «Predice populari pre ginală» (1929); «Calendarul Sfinţilor. Un mic
domenice si serbatori ocasionali si pentru morţi. sinaxar al Bisericii orientale şi al Bisericii latine »
Tomul IV. Predice ocasionali * (1891). Mai nou de Gavril Todică. Pentru lunile Sept.—Oct.—No-
P. Iuliu Maior a scos 13 numere din « Cărţile bu­ emvrie. Editura Sfânta Unire * (1930).
nului creştin». Anume: 1. «Despre păcat»; Dar fiindcă mai presus de gândire, simţire şi
a. «Fiţi desăvârşiţi» (1924); 3. «Bolşevicii şi vorbă e fapta, faptele şi testamentele episcopilor,
biserica *; 4. « Darul lui Dumnezeu »; 5. « Ade­ preoţilor şi credincioşilor sunt de importanţă su­
vărata fericire» (1925); 6. «Taina spovedaniei»; premă pentru adâncirea vieţii religioase. In această
7. «Tâlcuirea apostolilor»; 8. «Legea strămo­ privinţă, sunt vrednice de amintit: « Testamentum
şească * (1928); 9. «Tâlcuirea evangheliilor din prin care Ecţelenţia sa Ioann Bobb episcopul
toate sărbătorile anului» (1929); 10. «Cărţile Fogaraşului, toate averile sale după moarte le lasă
apostolilor din toate sărbătorile anului *; 11. «Taina clerului său. Din limba latină spre mai mare înţe-
leagere întors pe românie* de L. S. (1830?);
«Litere fundaţionale pentru fundaţiunile Augu-
stinu Laday [şi în ungureşte]. Tip. Seminarului,
fără dată; «Fundaţiunea fericitului Alexandru
Sterca Siulutiu. Literele fundaţionale, testamentul
şi regulamentul de administraţie. Adnexe: Sta­
tutele Administraţiei centrale capitulare şi ale
Casei centrale arhidiecesane * (1907) şi (1926);
Dr. Ioan Vancea de Buteasa, «Testamentul şi
literele fundaţionale... (1892); « Nr. 364—1909.
Actul de întemeierea fondaţiei Crişianu şi Boeriu *
[în ungureşte: « Sz. 364—1909. Crişianu es Boeriu
U\e alapitvâny alapitolevele * (1910); « Litere fun­
daţionale pentru fundaţiunea George Vişa. Visa
Gyorgy-fele alapitvâny alapitd levele » (1910).
încheiere. Aşa se înfăţişează activitatea tipo­
grafiei din Blaj. In mic, ea oglindeşte o bună
parte din însăşi viaţa bisericii unite în cele din
urmă două sute de ani. Ca toate aşezămintele
binecuvântate de sus, ne arată şi această tipografie
soarta grăuntelui de muştar din evanghelie. La
început e mică, învălită într'o « măhramă *, tipă­
rind abia cărţi bisericeşti şi şcolare de întâia tre­
buinţă, dar cu timpul se desvoltă, dând la lumină
opere monumentale ca: Biblia lui Micu şi Bobb;
lucrările de filologie şi istorie ale unui Cipariu,
Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul de Petru P. Rimmceanul Moldovanu, Bunea şi Raţiu, atât de mult consul­
tate de toţi specialiştii; « Musa Română» a lui
tainelor: Sfânta cuminecătură» (1930); 12. Sfânta Iacob Mureşianu, o revistă muzicală cum n'am
liturghie» (1931); 13. «Durerea, sora noastră ne­ avut până acum noi, Românii, sau un volum de
despărţită » (1932). — P. Dumitru Neda, « Trenul interes atât de multilateral ca «Serbările dela
raiului. Vorbe cu t â l c * (1931). Blaj 1911 ». Spre ea gravitează nu numai Românii
Apoi, dacă evanghelia e viaţa Mântuitorului, din ţară, fără deosebire de confesiune religioasă,
tot aşa viaţa fiecărui om de treabă este o neîn- ci şi cei de peste hotare. Am amintit că însuşi
doioasă propovădanie care predică minţii şi inimii episcopul A. Şaguna a tipărit aici o circulară.
tuturor; mai ales vieţile sfinţilor. In acest gen E mişcător să vezi tipărindu-şi aici teza de doctorat
sunt: «Iubire cătră Preasfânta Fecidră Maria pentru universitatea din Friburgul Elveţiei P.
Maica lui Dumnezeu. Lucrarea unui părinte minor Petru Pal sau pe emigranţii noştri din Alliance
conventual paroh şi misionar în Moldova * [Anton O(hio) a Statelor-Unite din America de Nord,
Mucino]; « Biblioteca din Blaj Nr. 3. Sfânta casă aducându-şi de aici, din ţara veche, Statutele
din Loreto. Schiţă istorică» de Dr. Victor Bojor societăţii lor. Şi nu ne poate lăsa indiferenţi nici
(1911); «Mântueşte-ţi sufletul. 21. Despre re­ faptul că, la serviciul ei, au făcut apel şi cei de
uniunile Mariane ale femeilor» de Dr. Nicolae altă limbă şi lege (eparhia reformată din Sibiu şi
Brînzeu (1927); «Sora Tereza de pruncul Isus * rabinul Grunbaum Iosif). Ne dăm seama că lu­
(1914); «Istoria unui suflet. Vieaţa sfintei Tereza crările tipografice au, înainte de toate, temeiu