Page 51 - 1934-01
P. 51

• Masa satului » Boţeai: uliţa



                B O T E N I I                        M U Ş C E L U L U I


             Judeţul  Muşcel  este  brăzdat  dela  Nord  la  Sud   de  relief  valea,  cu  toată  lumea  ei.  Numirea  satelor
           de  mai  multe  văi  prin  care  se  scurg  în  pripă  apele   de  pe  vale  se  pierde  într’un  tot  unitar  şi  astfel
           dela  munte  la  «  marea  cea  mare  ».  Ele  au  un  rol   ajungem  la  o  numire  generică,  «  pă  rîu’  Doamnei  *,
           hotărîtor,  nu  numai  în  sculptarea  reliefului,  dar   «  pa  râu'  Târgului  »,  etc.  ca  un  semn  de  mai  bună
           şi  în  popularea  regiunii:  văile  nu  sunt  numai  ade­  definire în cadrul naturii.
           vărate  forme  de  teren,  dar  şi  de  viaţă  —  aşa   Intre  aceste  văi  Argişelul  îşi  are  însemnătatea
           încât,  după  depresiunea  Câmpulungului  (500  m),   sa.  E  adevărat  că  nu  e  nici  mai  mare  ca  oricare
           cu  centrul  mai  însemnat  de  populare  Câmpulung   altă  vale  din  regiune  şi  nici  cu  mult  mai  mic
           (13.454  locuitori),  aceste  văi  sunt,  în  felul  lor,   faţă  de  râu'  Târgului,  «  Dâmboiţa  *,  spre  a  nu­
           tot  atâtea  câmpulunguri  care  îl  mărginesc  pe  cel   măra  numai  apele  vecine  lui,  dar  el  are  în  cadrul
           dintâiu,  formându-se  aici  un  nucleu  intensiv  de   geografic  unde  şi-a  săpat  de  veacuri  albia,  o
           populare  şi  un  centru  de  stabilizare  totodată,   fizionomie  proprie  care-1  face  unic  între  celelalte
           fiindcă  suntem  pe  locuri  unde  s'a  înfiinţat  Statul   văi  din  Muşcel.  Cum  scapă  din  munte,  taie  drept
           muntean  şi  s’a  păstrat  mai  cu  tărie  înfăţişarea   în  două  formele  de  relief  din  N-E  judeţului  nu­
           curat românească în ţărănimea noastră.           mite  muscele,  formând  în  cursul  său  faţă  de  ace­
             Deocamdată  avem  în  vedere  văile.  Muşceleanul   stea  o  adevărată  axă.  Pentru  o  bună  bucată  de
           le  numeşte  tot  aşa  de  specific  şi  pe  acestea  când   vreme  râul  Argişel  va  avea  o  înfăţişare  deosebită,
           zice  de  pildă:  mă  duc  «pă  Braţia  *,  «pă  râu'   datorită  tocmai  acestor  forme  de  relief  pe  care
           Doamnei  »,  etc.  ceea  ce  însemnează  că  se  duce  nu   le  străbate.  Intr’adevăr,  călătorul  care  se  ridică
           numai  pe  valea  cutare,  ci  într’o  parte  de  lume   dela  Câmpulung  spre  munte,  la  Nămăeşti,  dă  nu­
           cu  anumită  înfăţişare  şi  cu  o  organizaţie  anumită   mai  decât  în  valea  Argişelului,  exact  unde  se  face
           ce  derivă  din  felul  şi  structura  însăşi  a  formei  legătura între munte şi muşcele. Acestea i se des-
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56